7 definiții pentru hărtănit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂRTĂNIT, -Ă, hărtăniți, -te, adj. (Pop.) 1. Care este făcut bucăți; ferfenițit2, sfâșiat, zdrențuit. 2. (Rar) Îmbrăcat în haine zdrențăroase; zdrențuit. – V. hărtăni.

hărtănit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hărtăni] 1 Hărtănire (1). 2 Sfâșiere. 3 Zdrențuire. 4 (Iuz) Hărtănire (4).

hărtănit2, ~ă a [At: ISPIRESCU, L. 28 / Pl: ~iți, ~e / E: hărtăni] 1 Care este făcut bucăți. 2 Sfâșiat. 3 Zdrențuit. 4 (Rar) Care este îmbrăcat în haine proaste.

HĂRTĂNIT, -Ă, hărtăniți, -te, adj. 1. Care este făcut bucăți; ferfenițit2, sfâșiat, zdrențuit. 2. (Rar) Îmbrăcat în haine zdrențăroase; zdrențuit. – V. hărtăni.

HĂRTĂNIT, -Ă, hărtăniți, -te, adj. 1.. Făcut bucăți, ferfenițit, rupt, sfîșiat, zdrențuit. În hainele hărtănite, absenți și desfigurați – păreau orice, în afară de oameni. SAHIA, N. 74. Și se bătură pînă ce armăsarul sfîșiat, hărtănit de sus pînă jos și plin de sînge, fu răzbit și biruit. ISPIRESCU, L. 28. 2. Îmbrăcat în haine zdrențăroase, zdrențuit. Pantazi fu omul cel mai ciufulit și mai hărtănit ce vreodată ceru, cum făcu el atunci, mîna unei fete. M. I. CARAGIALE, C. 149. Ieșeau toți afară înaintea lui, jigăriți și hărtăniți ca niște netoți. ISPIRESCU, L. 174.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HĂRTĂNIT adj. ferfenițit, rupt, sfîșiat, zdrențăros, zdrențuit, (pop. și fam.) ferfenițos. (O carte ~; o haină ~.)

Intrare: hărtănit
hărtănit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hărtănit
  • hărtănitul
  • hărtănitu‑
  • hărtăni
  • hărtănita
plural
  • hărtăniți
  • hărtăniții
  • hărtănite
  • hărtănitele
genitiv-dativ singular
  • hărtănit
  • hărtănitului
  • hărtănite
  • hărtănitei
plural
  • hărtăniți
  • hărtăniților
  • hărtănite
  • hărtănitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hărtănit, hărtăniadjectiv

popular
  • 1. Care este făcut bucăți; ferfenițit (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În hainele hărtănite, absenți și desfigurați – păreau orice, în afară de oameni. SAHIA, N. 74. DLRLC
    • format_quote Și se bătură pînă ce armăsarul sfîșiat, hărtănit de sus pînă jos și plin de sînge, fu răzbit și biruit. ISPIRESCU, L. 28. DLRLC
  • 2. rar Îmbrăcat în haine zdrențăroase. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pantazi fu omul cel mai ciufulit și mai hărtănit ce vreodată ceru, cum făcu el atunci, mîna unei fete. M. I. CARAGIALE, C. 149. DLRLC
    • format_quote Ieșeau toți afară înaintea lui, jigăriți și hărtăniți ca niște netoți. ISPIRESCU, L. 174. DLRLC
etimologie:
  • vezi hărtăni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.