12 definiții pentru iluminare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILUMINARE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. – V. ilumina.

ILUMINARE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. – V. ilumina.

iluminare sf [At: RALEA, E. O. 95 / Pl: ~nări / E: ilumina] 1 Producere și răspândire a luminii (artificiale) într-o încăpere, pe o stradă etc. Si: iluminat1 (1). 2 Împodobire a unui oraș sau a unui edificiu cu multe lumini, cu ocazia unei sărbători, serbări etc. Si: iluminat1 (2). 3 (Fiz) Cantitate de lumină care cade pe o unitate de suprafață într-o secundă. 4 (Fig) Revelație. 5 (Flz; fig) Trezire a spiritului, a atenției etc. Si: iluminat1 (3).

ILUMINARE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. Iluminarea orașului.

ILUMINARE s.f. 1. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. 2. (Fiz.) Fluxul de lumină care cade pe unitatea de suprafață; luminaj. [< ilumina, după fr. illumination].

ILUMINARE s. f. 1. acțiunea de a (se) ilumina. 2. (fiz.) mărime fotometrică egală cu densitatea fluxului lumios care cade pe suprafața unui corp. (< ilumina)

ILUMINARE ~ări f. v. A ILUMINA și A SE ILUMINA.~ artificială luminare cu ajutorul lămpilor sau tuburilor luminescente. /v. a (se) ilumina

luminaj sn vz iluminare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

iluminare s. f., g.-d. art. iluminării; pl. iluminări

!iluminare s. f., g.-d. art. iluminării; pl. iluminări

iluminare s. f. luminare

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTĂ are drept scop iluminarea terenului și a obiectivelor inamice pentru mărirea efectului acțiunilor de luptă pe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie și de infanterie, bombardamente aeriene. Se realizează cu proiectile de artilerie și cu bombe de aviație cu încărcătură luminoasă (pentru zone apropiate și de mică întindere) și cu rachete luminoase cu parașută. Această acțiune se execută corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte și poate fi: continuă, pe toată durata acțiunii de luptă și periodică, în anumite momente.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ILUMINÁRE (< lumina) s. f. 1. (FIZ.) Mărime fotometrică egală cu densitatea fluxului luminos care cade pe suprafața unui corp. Se măsoară în lucși. I. necesară cititului este de 5-100 lucși, cea produsă de soare este de 100.000 lucși etc. ◊ I. energetică = mărime egală cu raportul dintre fluxul energetic incident pe element de suprafață și aria acestei suprafețe. Se măsoară în W/m2. Sin.: iradiere. 2. (În mistica creștină) Unul dintre țelurile contemplației și treaptă a experienței mistice, mai ales pe drumul mântuirii.

Intrare: iluminare
iluminare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iluminare
  • iluminarea
plural
  • iluminări
  • iluminările
genitiv-dativ singular
  • iluminări
  • iluminării
plural
  • iluminări
  • iluminărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iluminare, iluminărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Iluminarea orașului. DLRLC
  • 2. fizică Fluxul de lumină care cade pe unitatea de suprafață. DN
    sinonime: luminaj
etimologie:
  • vezi ilumina DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.