27 de definiții pentru imagine

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMAGINE, imagini, s. f. 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări; spec. reprezentare vizuală sau auditivă; (concr.) obiect perceput prin simțuri. 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. ♦ Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 3. (Fiz.) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. [Var.: (rar) imagină s. f.] – Din lat. imago, -inis (cu sensuri după fr. image).

imagine sf [At: MDT / V: (rar) ~nă / Pl: ~ni / E: lat imago, -inis, fr image] 1 Reflectare senzorială în conștiință a unui obiect, sub forma unor percepții sau reprezentări. 2 (Spc) Reprezentare vizuală sau auditivă. 3 (Ccr) Obiect perceput prin simțuri. 4 Reproducere a unui obiect prin intermediul unui sistem optic. 5 (Art) Reprezentare plastică a înfățișării unui obiect, persoane, peisaj din realitate. 6 Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 7 (Fiz) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. 8 (Îs) ~ reală Imagine (7) care se formează din reuniunea directă a razelor reflectate pe un ecran. 9 (Îs) ~ virtuală Imagine (7) care se formează dincolo de suprafața unei oglinzi, prin prelungirea razelor luminoase. 10 (Lit) Figură de stil Si: trop. 11 Idee. 12 (Gmt) Proiecție. 13 Aspect exterior al unei persoane Si: look. 14 Mod cum este percepută o persoană în societate.

IMAGINE, imagini, s. f. 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări; spec. reprezentare vizuală sau auditivă; (concr.) obiect perceput prin simțuri. 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. ♦ Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 3. (Fiz.) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. [Var.: (rar) imagină, -i s. f.] – Din lat. imago, -inis (cu sensuri după fr. image).

IMAGINE, imagini, s. f. 1. Reprezentare în mintea moastră a realității înconjurătoare, pe baza impresiilor primite prin simțuri; reproducerea unei percepții vizuale sau auditive; (rar) obiectele percepute prin simțuri. Deschizi larg ochii și încerci să păstrezi pentru totdeauna în adîncul lor imaginile care ți se perindă prin față. STANCU, U.R.S.S. 23. Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit?... Prea puțin. De ici, de colo, de imagine-o fășie, Vreo urmă de gîndire, ori un petec de hîrtie. EMINESCU, O. I 134. ◊ Fig. În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini Ce vor cădea cîndva, inerte, pe cîmpul alb al unei pagini. TOPÎRCEANU, M. 7. 2. Reproducere a unui obiect, formată din punctele de reunire ale razelor luminoase emanate de la un izvor de lumină și obținută cu ajutorul unui sistem optic. Păsări contopindu-se în luciul apei cu propria lor imagine. BOGZA, C. O. 39. ◊ Imagine reală = imagine în ale cărei puncte se intersectează însăși razele luminoase pornite de la obiect și care poate fi prinsă pe un ecran. Imagine virtuală = imagine în ale cărei puncte se intersectează numai prelungirile drepte ale razelor luminoase și care nu poate fi prinsă pe un ecran. 3. Reprezentare plastică a înfățișării unei ființe sau a unui obiect, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc. obținută prin fotografiere, desen, pictură, sculptură etc. Carte cu imagini.La Muzeul central «V. I. Lenin», se poate cunoaște, din documente și imagini, Istoria Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. STANCU, U.R.S.S. 58. 4. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, poezie, arte plastice etc. El s-a cutremurat nu de imaginea poetică ce-i serveam, ci de glasul meu deznădăjduit. SADOVEANU, A. L. 17. 5. (Mat.) Simbol. – Pl. și: imagine (ODOBESCU, S. III 60). – Variantă: imagină (TOPÎRCEANU, B. 82) s. f.

IMAGINE s.f. 1. Formă de reprezentare în conștiință a realității înconjurătoare pe baza senzațiilor dobîndite cu ajutorul simțurilor. 2. Reprezentare a unui obiect obținută din reunirea razelor luminioase emanate de la un corp și reflectate de altul. 3. Reprezentare plastică a unei ființe, a unui obiect etc. făcută prin fotografiere, prin desen etc. ♦ Reflectare artistică a unui obiect, a unui peisaj etc. făcută prin sunete, prin cuvinte, prin culori etc. 4. (Mat.) Simbol. [Pl. -ni, -ne, gen. -nii, var. imagină s.f. / < lat. imago, cf. it. immagine].

IMAGINE s. f. 1. reflectare în conștiință a realității înconjurătoare pe baza impresiilor dobândite prin simțuri. ◊ reprezentare vizuală sau auditivă. 2. reproducere a unui obiect cu ajutorul unui sistem optic. ◊ reflectare artistică a unui obiect, peisaj etc. 3. (fiz.) locul în care se întâlnesc razele de lumină izvorâte dintr-un punct sau prelungirile acestor raze după ce au fost reflectate pe oglinzi ori refractate în lentile, prisme etc. ♦ ~ de televiziune = imagine optică a scenei transmisă prin televiziune, așa cum apare ea pe ecranul televizorului. 4. (mat.) simbol. (după fr. image, lat. imago, -inis, it. immagine)

IMAGINE ~i f. 1) Reflectare a unui obiect din realitatea obiectivă în conștiința omului în formă senzorială sau logico-abstractă. 2) Reprezentare plastică a unui obiect sau a unui tablou din realitate prin mijloace artistice. [G.-D. imaginii] /<lat. imago, ~inis, fr. image

imagine f. 1. chip, reprezentare prin pictură, sculptură, etc.; 2. mică stampă înfățișând un subiect religios sau altul; 3. asemănare: acest copil e imaginea tatălui său; 4. reprezentarea unui obiect în oglindă, hrană; 5. reprezentarea în spirit, idee; 6. metaforă ce redă o idee cu mai multă vioiciune prin sensibilizarea ei: dicțiune plină de imagini.

*imágine f. (lat. imágo, imáginis). Chip, icoană, figură executată pin desen, pictură, sculptură ș. a. Asemănare: a face un lucru după imaginea altuĭa. Simbol, figură: somnu e imaginea morțiĭ. Obĭect reflectat într’o oglindă, în apă. Reprezentarea obĭectelor în minte: imaginea acelor locurĭ mă urmărește continuŭ. Figură, metaforă pin care facĭ maĭ viĭ ideile dînd obĭectuluĭ o formă maĭ sensibilă, ca: un om bun ca pînea.

IMAGINĂ s. f. v. imagine.

IMAGINĂ s. f. (Rar) v. imagine.

imagine-document s. f. Imagine cu valoare de document ◊ Imagini-document ale bombardamentelor violente efectuate asupra populației civile [vietnameze] de aviața S.U.A.” R.l. 27 VI 72 p. 6. ◊ „Ostași, adevărați eroi fără somn, fără oboseală, au fost prinși [...] în extraordinarele imagini-document ale acestor zile de luptă.” R.lit. 10 VII 75 p. 16 (din imagine + document)

imagine-simbol s. f. Imagine cu rol de simbol ◊ „[...] filmul e traversat de o imagine-simbol a unui grup de copii jucându-se cu mulajul de ghips al corpului omenesc.” L. 29 IV 72 p. 8. ◊ Imagini-simbol în țara Kalevalei.” Sc. 6 XII 73 p. 7. ◊ Imagini-simbol ale Siriei contemporane.” Sc. 22 XII 76 p. 6 (din imagine + simbol)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imagine s. f., g.-d. art. imaginii; pl. imagini

imagine s. f., art. imaginea, g.-d. art. imaginii; pl. imagini

imagine s. f., art. imaginea, g.-d. art. imaginii; pl. imagini

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMAGINE s. 1. înfățișare, reprezentare, viziune, (înv.) vedenie, (fig.) icoană, oglindă. (~ obiectelor; ~ unor vremuri apuse.) 2. imagine de reglaj v. miră. 3. v. chip. 4. v. reflectare. 5. figură, simbol. (O ~ reprezentând înțelepciunea.) 6. v. spectru. 7. v. aspect.

IMAGINE s. 1. înfățișare, reprezentare, viziune, (înv.) vedenie, (fig.) icoană, oglindă. (~ obiectelor; ~ unor vremuri apuse.) 2. chip, (rar) închipuire. (~ lui îmi revine mereu în minte.) 3. reflectare. (~ cuiva într-o oglindă.) 4. figură, simbol. (O ~ reprezentînd puterea.) 5. chip, spectru, umbră, vedenie, viziune. (~ morții se arată.) 6. aspect, chip, ipostază, înfățișare, turnură. (Sub ce ~ se prezintă lucrurile?)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IMAGINE ARTISTICĂ (< lat. imago; cf. fr. image) Produs al imaginației și avînd valoare estetică. În general, poate fi considerată forma concretă a unei idei artistice. Termen sinonim uneori cu opera de artă în totalitatea ei. În imaginea artistică nu se pierde caracterul concret, senzorial, al fenomenelor și de aceea se adresează îndeosebi sensibilității noastre, spre deosebire de noțiunile științifice care se adresează rațiunii, intelectului. În pictură, în sculptură, în muzică, în arhitectură, în literatură, ca manifestări de artă, se pătrunde prin mijlocirea imaginilor artistice. Fiecare artă are un material propriu din carc-și plăsmuiește imaginile. „Orice imagine artistică trebuie să capete a întrupare materială. Formele acestor întrupări sînt deosebite de la o artă la alta. Sculptorul întrupează imaginea în forma materială, corporală, a statuii, pictorul creează cu ajutorul culorilor, pe o suprafață plană, o iluzie a realității, perceptibilă vizual, scriitorul își fixează imaginile în cuvinte, cu ajutorul limbii etc.” Imaginile literare sînt deci imagini verbale, adică imagini exprimate prin cuvînt. Cuvîntul este materialul de construcție al imaginii literare și conține, prin natura sa, elemente de expresivitate, prin care este transmisă imaginea. De pildă, G. Coșbuc, pentru a crea tabloul din poezia sa Vara, s-a folosit de imaginație, adunînd în cîteva imagini concrete, vii, cele mai puternice impresii pe care le trăise în verile petrecute în mijlocul naturii plaiurilor noastre. Ex. Priveam fără de țintă-n sus, Într-o sălbatecă splendoare, Vedeam Ceahlăul la apus, Departe-n zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea-n soare De pază țării noastre pus. Și ca o taină călătoare, Un nor cu muntele vecin Plutea-ntr-acest imens senin Și n-avea aripi să mai zboare! Și tot văzduhul era plin De cîntece ciripitoare.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a morții – Cicero, „Tusculanae disputationes”, 1, 38.

Scientia nihil aliud est quam veritatis imago (lat. „Știința nu-i altceva decît imaginea adevărului, a realității”) – Francis Bacon, „Novum organum” (1620). Tot el a spus că știința înseamnă putere (vezi: „Knowledge is power”). FIL.

Worte sind der Seele Bild (germ. „Cuvintele sînt imaginea sufletului”) – Goethe, Inscripții (nr. 98). Poetul precizează în versul următor: Nicht ein Bild! sie sind ein Schatten! (Nu sînt o imagine! sînt o umbră!). Adică: vorbele omului îi oglindesc sufletul. Un proverb francez consideră că les yeux sont le miroir de l’âme („ochii sînt oglinda sufletului”). LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

imagine, imagini s. f. (pub.) mod în care este percepută de către oameni o persoană sau o instituție

Intrare: imagine
imagine1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imagine
  • imaginea
plural
  • imagini
  • imaginile
genitiv-dativ singular
  • imagini
  • imaginii
plural
  • imagini
  • imaginilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imagină
  • imagina
plural
  • imagini
  • imaginile
genitiv-dativ singular
  • imagini
  • imaginii
plural
  • imagini
  • imaginilor
vocativ singular
plural
imagine2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DN, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imagine
  • imaginea
plural
  • imagine
  • imaginele
genitiv-dativ singular
  • imagine
  • imaginei
plural
  • imagine
  • imaginelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imagine, imaginisubstantiv feminin

  • 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Deschizi larg ochii și încerci să păstrezi pentru totdeauna în adîncul lor imaginile care ți se perindă prin față. STANCU, U.R.S.S. 23. DLRLC
    • format_quote Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit?... Prea puțin. De ici, de colo, de imagine-o fășie, Vreo urmă de gîndire, ori un petec de hîrtie. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
    • format_quote figurat În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini Ce vor cădea cîndva, inerte, pe cîmpul alb al unei pagini. TOPÎRCEANU, M. 7. DLRLC
  • 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Păsări contopindu-se în luciul apei cu propria lor imagine. BOGZA, C. O. 39. DLRLC
    • format_quote Carte cu imagini. DLRLC
    • format_quote La Muzeul central «V. I. Lenin», se poate cunoaște, din documente și imagini, Istoria Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. STANCU, U.R.S.S. 58. DLRLC
    • 2.1. Imagine reală = imagine în ale cărei puncte se intersectează însăși razele luminoase pornite de la obiect și care poate fi prinsă pe un ecran. DLRLC
    • 2.2. Imagine virtuală = imagine în ale cărei puncte se intersectează numai prelungirile drepte ale razelor luminoase și care nu poate fi prinsă pe un ecran. DLRLC
    • 2.3. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote El s-a cutremurat nu de imaginea poetică ce-i serveam, ci de glasul meu deznădăjduit. SADOVEANU, A. L. 17. DLRLC
  • 3. fizică Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 3.1. Imagine de televiziune = imagine optică a scenei transmisă prin televiziune, așa cum apare ea pe ecranul televizorului. MDN '00
  • 4. matematică Simbol. DLRLC DN
    sinonime: simbol
etimologie:
  • limba latină imago, -inis (cu sensuri după limba franceză image). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.