opțiuni
  • info

17 definiții pentru imobil (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMOBIL2, -Ă, imobili, -e, adj. 1. Care stă în nemișcare; neclintit, fix. 2. Imobiliar. – Din fr. immobile, lat. immobilis.

IMOBIL2, -Ă, imobili, -e, adj. 1. Care stă în nemișcare; neclintit, fix. 2. Imobiliar. – Din fr. immobile, lat. immobilis.

imobil2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr immobile, lat immobilis] 1 Neclintit. 2 Imobiliar (1).

IMOBIL2, -Ă, imobili, -e, adj. 1. Care stă în nemișcare; nemișcat, neclintit, fix. În razele poncișe scapără cristalii trandafirii ai nămeților imobili, zidiți după atîtea zile de urgie. C. PETRESCU, A. 295. Evantia, întinsă, imobilă, nu mai simțea nici o durere. BART, E. 382. 2. Care nu poate fi mișcat, nemișcător; imobiliar. Avere imobilă. – Accentuat și: (2) imobil.

IMOBIL, -Ă adj. 1. Nemișcat, neclintit, fix. 2. Care nu se poate mișca, transporta. [Cf. fr. immobile, lat. immobilis].

IMOBIL2, -Ă adj. nemișcat, neclintit, fix. (< fr. immobile, lat. immobilis)

IMOBIL ~ă (~i, ~e) (în opoziție cu mobil) 1) Care nu se mișcă; care nu-și schimbă poziția; nemișcat; fix. 2) (despre bunuri materiale) Care nu poate fi mișcat din loc; de neclintit; imobiliar. /<fr. immobile, lat. immobilis

imobil a. 1. nemișcat, nemișcător: bunuri imobile; 2. fig. neclintit. ║ n. pl. imobile, avere ce nu se poate transporta (ca moșii, păduri, vii, case).

*imóbil, -ă adj. (lat. immobilis). Care nu se poate muta: avere imobilă (casă, moșie). Nemișcat: santinela stătea imobilă. Fig. Tare, hotărît: caracter liniștit și imobil în pericul. S. n., pl. e. Lucru imobil, vorbind de avere (casă, moșie). – Fals imobíl (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imobil3 (nemișcat) adj. m., pl. imobili; f. imobilă, pl. imobile

imobil2 (imobiliar) adj. m., pl. imobili; f. imobilă, pl. imobile

imobil2 (imobiliar) adj. m., pl. imobili; f. imobilă, pl. imobile

imobil1 (nemișcat) adj. m., pl. imobili; f. imobilă, pl. imobile

imobil adj. m. (jur. și imobil) mobil

imobil, -lă adj. (sunt imobil, dar: avere imobilă).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMOBIL adj. 1. v. fix. 2. v. nemișcat. 3. v. rigid. 4. v. încremenit. 5. v. imobiliar.

IMOBIL adj. 1. fix, neclintit, nemișcat, stabil, (rar) nemișcător, (pop.) nesmintit, (înv.) neclătit. (O instalație ~.) 2. fix, neclintit, nemișcat, rigid, țeapăn, (pop.) vîrtos. (Crengile ~ ale copacilor.) 3. înțepenit, rigid, static, (livr.) hieratic. (Atitudine ~; gest ~.) 4. fix. încremenit, înlemnit, neclintit, nemișcat, pironit. (Cu ochii ~.) 5. imobiliar, nemișcător. (Avere ~.)

Imobil ≠ mobil

Intrare: imobil (adj.)
imobil1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imobil
  • imobilul
  • imobilu‑
  • imobilă
  • imobila
plural
  • imobili
  • imobilii
  • imobile
  • imobilele
genitiv-dativ singular
  • imobil
  • imobilului
  • imobile
  • imobilei
plural
  • imobili
  • imobililor
  • imobile
  • imobilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imobil, imobilăadjectiv

  • 1. Care stă în nemișcare. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: fix neclintit nemișcat antonime: mobil
    • format_quote În razele poncișe scapără cristalii trandafirii ai nămeților imobili, zidiți după atîtea zile de urgie. C. PETRESCU, A. 295. DLRLC
    • format_quote Evantia, întinsă, imobilă, nu mai simțea nici o durere. BART, E. 382. DLRLC
  • 2. Imobiliar, nemișcător. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: imobiliar nemișcător
    • format_quote Avere imobilă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.