opțiuni
  • info

13 definiții pentru inconstant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCONSTANT, -Ă, inconstanți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este constant; schimbător, nestatornic, instabil, ușuratic. – Din fr. inconstant.

INCONSTANT, -Ă, inconstanți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este constant; schimbător, nestatornic, instabil, ușuratic. – Din fr. inconstant.

inconstant, ~ă a, av [At: LM / Pl: ~nți, ~e / E: fr inconstant] 1-2 (Într-un mod) care nu este statornic.

INCONSTANT, -Ă, inconstanți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este constant; schimbător, nestatornic.

INCONSTANT, -Ă adj. Care nu este constant; nestatornic. [< fr. inconstant, lat. inconstans].

INCONSTANT, -Ă adj. care nu este constant; nestatornic, inegal. (< fr. inconstant, lat. inconstans)

INCONSTANT ~tă (~ți, ~te) Care nu este constant; lipsit de consecvență (în păreri, atitudini); nestatornic; schimbător; inconsecvent; neconsecvent. [Sil. -con-stant] /<fr. inconstant, lat. inconstans, ~ntis

*inconstánt, -ă adj. (lat. in-cónstans, -ántis). Nestatornic, care nu e constant. Adv. Fără constanță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inconstant adj. m., pl. inconstanți; f. inconstantă, pl. inconstante

inconstant adj. m., pl. inconstanți; f. inconstantă, pl. inconstante

inconstant adj. m., pl. inconstanți; f. sg. inconstantă, pl. inconstante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INCONSTANT adj. 1. v. inconsecvent. 2. v. schimbător.

INCONSTANT adj. 1. capricios, flușturatic, fluturatic, inconsecvent, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.) 2. capricios, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) năzuros, (pop. fig.) bălțat. (O vreme ~.)

Inconstant ≠ constant, nelabil, neschimbător, stabil, statornic

Intrare: inconstant
inconstant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inconstant
  • inconstantul
  • inconstantu‑
  • inconstantă
  • inconstanta
plural
  • inconstanți
  • inconstanții
  • inconstante
  • inconstantele
genitiv-dativ singular
  • inconstant
  • inconstantului
  • inconstante
  • inconstantei
plural
  • inconstanți
  • inconstanților
  • inconstante
  • inconstantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inconstant, inconstantăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.