12 definiții pentru inimioară

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INIMIOARĂ, inimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui inimă; inimucă, inimuță. 2. Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. – Inimă + suf. -ioară.

INIMIOARĂ, inimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui inimă; inimucă, inimuță. 2. Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. – Inimă + suf. -ioară.

inimioa sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~re, iri~ / Pl: ~re / E: inimă + -ioară] 1-20 (Șhp) Inimă (1-3, 9-13, 16, 60) (mică) Si: (pop) inimiță (1-20), inimucă (1-20). 21 (Spc) Articulație metalică a ratierei la războiul de țesut, care servește la ridicarea ițelor. 22 (Reg; îf iri~) Țeavă de soc care se umple cu tort cu ajutorul sucalei. 23 (Reg) Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie.

INIMIOARĂ, inimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui inimă. Simți un nu știu ce colea la inimioară. ISPIRESCU, L. 35. Ce dor greu supune Inimioara ta? ALECSANDRI, P. I 197. Rău mă doare inimioara De copii, de soțioară. id. P. P. 197. 2. Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. – Pronunțat: -mioa-.

INIMIOARĂ ~e f. (diminutiv de la inimă) Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. / inimă + suf. ~oară

inimĭoáră (oa dift.) f., pl. e. Dim. d. inimă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inimioa (desp. -mioa-) s. f., g.-d. art. inimioarei; pl. inimioare

inimioa (-mioa-) s. f., g.-d. art. inimioarei; pl. inimioare

inimioa s. f. (sil. -mioa-), g.-d. art. inimioarei; pl. inimioare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INIMIOA s. (pop.) inimucă, inimuță.

INIMIOA s. (pop.) inimucă, inimuță.

Intrare: inimioară
inimioară substantiv feminin
  • silabație: -mioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inimioa
  • inimioara
plural
  • inimioare
  • inimioarele
genitiv-dativ singular
  • inimioare
  • inimioarei
plural
  • inimioare
  • inimioarelor
vocativ singular
plural
inimioare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
irimioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inimioa, inimioaresubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui inimă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Simți un nu știu ce colea la inimioară. ISPIRESCU, L. 35. DLRLC
    • format_quote Ce dor greu supune Inimioara ta? ALECSANDRI, P. I 197. DLRLC
    • format_quote Rău mă doare inimioara De copii, de soțioară. ALECSANDRI, P. P. 197. DLRLC
  • 2. Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Inimă + sufix -ioară. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.