8 definiții pentru insinuat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

insinuat, ~ă a [At: BOGZA, C. O. 324 / E: insinua] 1 (D. aluzii, idei calomnioase, răutăcioase) Strecurat cu dibăcie. 2 Care a pătruns undeva pe nesimțite.

INSINUA, insinuez, vb. I. 1. Tranz. A strecura cu dibăcie o aluzie, o idee calomnioasă, răutăcioasă. 2. Tranz. și refl. A (se) strecura undeva pe nesimțite; a (se) infiltra. [Pr.: -nu-a] – Din fr. insinuer, lat. insinuare.

INSINUA vb. I. 1. tr. A strecura, a sugera cu dibăcie o aluzie, o idee etc. 2. tr., refl.. A (se) infiltra pe nesimțite, a (se) strecura. [Pron. -nu-a. / < fr. insinuer, it., lat. insinuare].

A SE INSINUA mă ~ez intranz. A pătrunde cu abilitate și pe neobservate; a se infiltra; a se strecura. [Sil. -nu-a] /<fr. insinuer, lat. insinuare

A INSINUA ~ez tranz. 1) (aluzii, idei calomnioase, vorbe răutăcioase etc.) A strecura cu dibăcie; a exprima pe ocolite. 2) (persoane) A face să se insinueze. [Sil. -nu-a] /<fr. insinuer, lat. insinuare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

insinua vb. (sil. -nu-a), ind. prez. 1 sg. insinuez, 3 sg. și pl. insinuează, 1 pl. insinuăm (sil. -nu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. insinueze (sil. -nu-e-); ger. insinuând (sil. -nu-ând)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INSINUA vb. v. infiltra, pătrunde, strecura.

Intrare: insinuat
insinuat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insinuat
  • insinuatul
  • insinuatu‑
  • insinua
  • insinuata
plural
  • insinuați
  • insinuații
  • insinuate
  • insinuatele
genitiv-dativ singular
  • insinuat
  • insinuatului
  • insinuate
  • insinuatei
plural
  • insinuați
  • insinuaților
  • insinuate
  • insinuatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

insinua, insinuezverb

  • 1. tranzitiv A strecura cu dibăcie o aluzie, o idee calomnioasă, răutăcioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Vrei să insinuezi că eu aș fi pricina stării dumnitale de tulburare? SADOVEANU, N. F. 43. DLRLC
    • format_quote Ce a insinuat prostănacul de Tudose, cînd a auzit că domnișoara Sevastița se mărită cu un tînăr de viitor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. n 42. DLRLC
    • format_quote Nu pot avea pretențioasa speranță de a vă însinui... aceleași credințe ce eu am cîștigat prin lungi studii și investigațiuni. ODOBESCU, S. II 240. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) strecura undeva pe nesimțite; a (se) infiltra. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Simți atunce tristeța insinuindu-se în pieptu-ți. NEGRUZZI, S. I 243. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.