opțiuni
  • info

6 definiții pentru instaurație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTAURAȚIE s. f. (Rar) Instaurare; întemeiere. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instauration.

INSTAURAȚIE s. f. (Rar) Instaurare; întemeiere. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instauration.

instaurație sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: fr instauration, it instaurazione] 1-2 (Rar) Instaurare (1-2). 3 (Est) Act prin care se constituie o operă de artă ca realitate originală, inexistentă înaintea creației artistice.

INSTAURAȚIE s.f. Instaurare. ♦ (Estet.) Act prin care se constituie o operă de artă ca realitate originală, inexistentă înaintea creației artistice. [Pron. -sta-u-, gen. -iei, var. instaurațiune s.f. / < fr. instauration].

INSTAURAȚIE s. f. instaurare. (< fr. instauration)

INSTAURAȚIUNE s.f. v. instaurație.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

instaurație s. f., g.-d. art. instaurației

Intrare: instaurație
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instaurație
  • instaurația
plural — —
genitiv-dativ singular
  • instaurații
  • instaurației
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instaurațiune
  • instaurațiunea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • instaurațiuni
  • instaurațiunii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

instaurațiesubstantiv feminin

  • 1. rar Instaurare, întemeiere. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: instaurare întemeiere
  • 2. estetică Act prin care se constituie o operă de artă ca realitate originală, inexistentă înaintea creației artistice. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.