18 definiții pentru ipohondru (adj.)
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IPOHONDRU, -Ă, ipohondri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de ipohondrie. [Var.: ipocondru, -ă adj., s. m. și f.] – Din fr. hypocondre.
IPOHONDRU, -Ă, ipohondri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de ipohondrie. [Var.: ipocondru, -ă adj., s. m. și f.] – Din fr. hypocondre.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ipohondru, ~ă [At: GHICA, ap. CADE / V: h~, ~oco~ / Pl: ~ri, ~re / E: fr hypocondre] 1-2 smf, a (Persoană) care este preocupată excesiv de starea sănătății sale. 3-4 smf, a (Persoană) care crede că suferă de o boală pe care nu o are în realitate. 5 a (Înv; imp) Melancolic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOHONDRU, -Ă, ipohondri, -e, adj. (Despre oameni) Care suferă de ipohondrie, care se preocupă peste măsură de starea sănătății sale, care își închipuie că are tot felul de boli și își exagerează suferințele. – Variantă: ipocondru, -ă (GHICA, S. 67) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOHONDRU, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de ipohondrie. [Var. ipocondru, -ă adj., s.m.f. / < fr. hipocondre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOHONDRU, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ipohondrie. (< fr. hypocondre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IPOHONDRU ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care este bolnav de ipohondrie. /<fr. hypocondre[1]
- Var. ipocondru (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IPOCONDRU, -Ă adj., s. m. și f. v. ipohondru.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IPOCONDRU, -Ă adj., s. m. și f. v. ipohondru.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hipocondru1, ~ă a vz ipohondru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hipohondru, ~ă a vz ipohondru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ipocondru1, ~ă a, smf vz ipohondru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOCONDRU, -Ă adj. v. ipohondru.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOCONDRU, -Ă adj., s.m. și f. v. ipohondru.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ipohondru adj. m., s. m., art. ipohondrul, pl. ipohondri; adj. f., s. f. ipohondră, pl. ipohondre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ipohondru adj. m., s. m., art. ipohondrul, pl. ipohondri, art. ipohondrii; adj. f., s. f. ipohondră, pl. ipohondre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ipohondru adj. m., s. m., art. ipohondrul, pl. ipohondri, art. ipohondrii; f. sg. ipohondră, pl. ipohondre[1]
- Var. ipocondru (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ipohondru
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ipohondru.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ipohondru (ipohondră), adj. – Care are o stare psihică morbidă caracterizată prin neliniște continuă. Fr. hypochondre, cu pronunțarea din ngr. – Der. ipohondrie (mr. ipuhondrie), s. f. (boală psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă), din ngr. ὑποχονδρία (sec. XIX); ipohondriac, adj. (hipocondriac), din gr. ὐποχονδριαϰός (sec. XVIII).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A96) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ipohondru, ipohondrisubstantiv masculin ipohondră, ipohondresubstantiv feminin ipohondru, ipohondrăadjectiv
- 1. (Persoană) care suferă de ipohondrie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- hypocondre DEX '09 DEX '98 DN