8 definiții pentru ironizare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IRONIZARE, ironizări, s. f. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. – V. ironiza.
IRONIZARE, ironizări, s. f. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. – V. ironiza.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ironizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: ironiza] 1-2 Atitudine ironică (2-3) față de ceva sau de cineva Si: persiflare, (rar) ironizat1 (1-2), zeflemisire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IRONIZARE s.f. Acțiunea de a ironiza. [< ironiza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ironizare s. f., g.-d. art. ironizării; pl. ironizări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ironizare s. f., g.-d. art. ironizării; pl. ironizări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ironizare s. f., g.-d. art. ironizării; pl. ironizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IRONIZARE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IRONIZARE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ironizare, ironizărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: persiflare zeflemisire șfichiuire
etimologie:
- ironiza DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.