13 definiții pentru jefuit (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JEFUIT s. n. Faptul de a jefui.V. jefui.

jefuit1 sn [At: CREANGĂ, A. 20 / V: jăcu~, jăf~, jăhu~, jecu~, jehu~ / Pl: (rar) ~uri / E: jefui] 1 Prădare. 2 Jaf (1). 3 Jefuire (3). 4 Exploatare. 5 (Imp) Plagiere. 6 Jefuire (6). 7 Devastare.

JEFUIT s. n. Faptul de a jefui; jefuire, jaf. (Cu pronunțare regională) Se îndreptară spre Pipirig după jăfuit. CREANGĂ, A. 20.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JEFUIT s. jaf, jefuire, pradă, prădare, prădat, prădăciune, (livr.) rapt, (înv.) dobîndă, prădășug, răpiciune, răpștire. (Pornit pe ~.)

Intrare: jefuit (s.n.)
jefuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jefuit
  • jefuitul
  • jefuitu‑
plural
  • jefuituri
  • jefuiturile
genitiv-dativ singular
  • jefuit
  • jefuitului
plural
  • jefuituri
  • jefuiturilor
vocativ singular
plural
jăcuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăcuit
  • jăcuitul
  • jăcuitu‑
plural
  • jăcuituri
  • jăcuiturile
genitiv-dativ singular
  • jăcuit
  • jăcuitului
plural
  • jăcuituri
  • jăcuiturilor
vocativ singular
plural
jăfuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăfuit
  • jăfuitul
plural
  • jăfuituri
  • jăfuiturile
genitiv-dativ singular
  • jăfuit
  • jăfuitului
plural
  • jăfuituri
  • jăfuiturilor
vocativ singular
plural
jăhuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăhuit
  • jăhuitul
plural
  • jăhuituri
  • jăhuiturile
genitiv-dativ singular
  • jăhuit
  • jăhuitului
plural
  • jăhuituri
  • jăhuiturilor
vocativ singular
plural
jecuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jecuit
  • jecuitul
  • jecuitu‑
plural
  • jecuituri
  • jecuiturile
genitiv-dativ singular
  • jecuit
  • jecuitului
plural
  • jecuituri
  • jecuiturilor
vocativ singular
plural
jehuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jehuit
  • jehuitul
plural
  • jehuituri
  • jehuiturile
genitiv-dativ singular
  • jehuit
  • jehuitului
plural
  • jehuituri
  • jehuiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jefuit, jefuiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi jefui DEX '09 MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.