14 definiții pentru josnic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JOSNIC, -Ă, josnici, -ce, adj. Lipsit de demnitate; mârșav, abject. – Jos + suf. -nic.

JOSNIC, -Ă, josnici, -ce, adj. Lipsit de demnitate; mârșav, abject. – Jos + suf. -nic.

josnic, ~ă a [At: OLLĂNESCU, H. O. 109 / Pl: ~ici, ~ice / E: jos + -nic] 1 (D. un lucru sau un fapt) Prin care cineva se înjosește. 2 (D. oameni) Lipsit de demnitate. 3 (Pex) Abject.

JOSNIC, -Ă, josnici, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de demnitate, decăzut, ticălos, netrebnic, abject. Spuse vorba josnică dinadins ca să-i mînjească, să-i înjosească pe toți. DUMITRIU, V. L. 45. Iți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș, josnic. BARANGA, I. 189. Ce termeni goi de cuget! ce josnice simțiri. MACEDONSKI, O. I 169.

JOSNIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre fapte, acțiuni) Care înjosește; demn de dispreț; umilitor; înjositor. 2) (despre persoane) Care este în stare să comită fapte nedemne; ticălos; nemernic; infam; mârșav; mizerabil; abject. /jos + suf. ~nic

josnic a. 1. nedemn, ignobil; 2. comun, trivial. [V. jos].

jósnic, -ă adj. (d. jos). Ordinar, meschin: purtare josnică. Adv. În mod josnic: a te purta josnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

josnic adj. m., pl. josnici; f. josnică, pl. josnice

josnic adj. m., pl. josnici; f. josnică, pl. josnice

josnic adj. m., pl. josnici; f. sg. josnică, pl. josnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JOSNIC adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos.

JOSNIC adj., s. 1. adj., s. abject, infam, mișel, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos, (pop.) becisnic, (înv. și reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaș, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ~.) 2. adj. infam, mișel, mișelesc, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, ticălos, (liyr.) ignobil, sacrileg, (înv. și pop.) parșiv, scîrnav, (Mold.) chiolhănos, (înv.) blestemățesc, fărădelege, scîrbavnic, scîrbelnic, scîrbit, verigaș, verigășos, (fig.) murdar, spurcat. (O faptă ~.)

Josnic ≠ cinstit, nobil, onest, măreț

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

josnic, josnice adj. f. (glum.d. femei) care practică numai sexul vaginal.

Intrare: josnic
josnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • josnic
  • josnicul
  • josnicu‑
  • josnică
  • josnica
plural
  • josnici
  • josnicii
  • josnice
  • josnicele
genitiv-dativ singular
  • josnic
  • josnicului
  • josnice
  • josnicei
plural
  • josnici
  • josnicilor
  • josnice
  • josnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

josnic, josnicăadjectiv

  • 1. (Despre persoane) Lipsit de demnitate. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spuse vorba josnică dinadins ca să-i mînjească, să-i înjosească pe toți. DUMITRIU, V. L. 45. DLRLC
    • format_quote Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș, josnic. BARANGA, I. 189. DLRLC
    • format_quote Ce termeni goi de cuget! ce josnice simțiri. MACEDONSKI, O. I 169. DLRLC
etimologie:
  • Jos + sufix -nic. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.