lapidar, ~ă [At: MARIN, PR. I, 40/34 / V: (înv) ~iu, ~ie / Pl: ~i, ~e / E: fr lapidaire, lat lapidarius, -a, -um] 1 sm (Rar) Persoană care se ocupă cu șlefuirea pietrelor prețioase. 2 a (Liv; d. inscripții, ornamente etc.) Gravat în piatră. 3 a (Liv; d. monumente, statui etc.) Din piatră. 4 a (Liv; pex; d. stil) Caracteristic inscripțiilor pe piatră. 5 a (Liv; d. stil) Concis. 6-7 smf, a (Persoană) care are o exprimare concisă. 8-9 smf, a (Persoană) care vorbește puțin Si: taciturn. 10 a (D. litere; pex; d. scriere) Care seamănă cu caracterele grafice săpate pe pietrele antice. 11 sfp (Tip) Tip de litere majuscule.

LAPIDAR, -Ă, lapidari, -e, adj. 1. (Despre stil, exprimare) Scurt, concis. V. sobru. Acolo este tipograful care, în primul tău poem, Ți-a mutilat trei strofe lapidare. TOPÎRCEANU, B. 98. Patru vorbe lapidare, în cari se închidea tot eul lui. ANGHEL, PR. 52. 2. (Livresc, despre inscripții, ornamente) Săpat în piatră.

LAPIDAR, -Ă adj. 1. (Liv.; despre inscripții) Gravat în piatră. 2. (Despre stil, expuneri etc.) Scurt, concis (ca stilul unei inscripții). [Cf. fr. lapidaire].

LAPIDAR, -Ă adj. 1. de piatră. 2. (despre inscripții) gravat în piatră. 3. (despre stil, vorbire etc.) scurt, concis, laconic. (< fr. lapidaire, lat. lapidarius)

LAPIDAR¹ ~ă (~i, ~e) 1) (despre inscripții, ornamente) Care este cioplit în piatră; gravat în piatră. 2) (despre formule, expresii, stil, vorbire) Care constă din puține cuvinte; concis; laconic; succint. /<fr. lapidaire, lat. lapidarius.

LAPIDAR² ~i m. Meseriaș specializat în prelucrarea pietrelor scumpe (cu excepția diamantelor). /<fr. lapidaire, lat. lapidarius

lapidar a. propriu inscripțiunilor săpate în piatră: stil lapidar, conciz, ferm și maiestos.

*lapidár, -ă adj. (lat. lapidarius, d. lapis, lápidis, peatră). Relativ la petre. Stil lapidar, stil propriŭ inscripțiunilor săpate pe peatră (marmură, bronz ș. a.). Fig. Concis, ferm și maĭestuos. Adv. În mod lapidar. Subst. Lucrător (șlefuitor) de diamante.

lapidar adj. m., pl. lapidari; f. lapidară, pl. lapidare

lapidar adj. m., pl. lapidari; f. lapidară, pl. lapidare

lapidar adj. m., pl. lapidari; f. sg. lapidară, pl. lapidare

LAPIDAR adj. v. concis.

LAPIDAR adj. concentrat, concis, laconic, scurt, succint, (înv.) rezumător, (fig.) strîns, telegrafic. (Stil ~; exprimare ~.)

Lapidar ≠ restrâns, strâns

LAPIDAR, -Ă adj. (cf. fr. lapidaire): în sintagmele exprimare lapidară, stil lapidar și vorbire lapidară (v.).