15 definiții pentru lent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. – Din fr. lent, lat. lentus.

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. – Din fr. lent, lat. lentus.

lent, ~ă a [At: FILIMON, O. I, 368 / Pl: ~nți, ~e / E: fr lent] 1-2 Care acționează sau se produce încet, pe măsură ce trece timpul Si: (îvr) lentos (1-2). 3 Al cărui efect nu este rapid Si: (îvr) lentos (3). 4 Care este lipsit de rapiditate, de vivacitate, de promptitudine Si: (îvr) lentos (4).

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. Lenta migrațiune a norilor pe suprafața cerului... își găsește expresie sonoră și vibrează îndelung între pereții munților. BOGZA, C. O. 342. Turlele... stau sihastre și încă geometrice în lenta și întunecoasa dizolvare. GALACTION, O. I 217. Se înțelege că e antipatică tortura lentă la care Anca supune pe Dragomir. GHEREA, ST. CR. II 277.

LENT, -Ă adj. Încet, lin, domol. [Pl. -nți, -nte. / < fr. lent, it. lento, lat. lentus].

LENT, -Ă adj. încet, lin, domol. (< fr. lent, lat. lentus)

LENT ~tă (~ți, ~te) și adverbial 1) Care manifestă lipsă de rapiditate; fără grabă; încet. 2) Care se desfășoară încet; cu ritm scăzut; domol; lin. /<fr. lent, lat. lentus

*lent, -ă adj. (lat. léntus. V. alint). Încet, lin, cu mișcărĭ rare: mers lent. Fig. Inteligență lentă, leneșă, greoaĭe. Adv. În mod lent: acest rîŭ curge lent.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lent adj. m., pl. lenți; f. lentă, pl. lente

lent adj. m., pl. lenți; f. lentă, pl. lente

lent adj. m., pl. lenți; f. sg. lentă, pl. lente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LENT adj., adv. 1. adj. v. greoi. 2. adj. v. domol. 3. adj. v. rar. 4. adv. v. încet.

LENT adj., adv. 1. adj. greoi, încet, moale, molatic, molîu, (înv.) tîrziu, zăbavnic. (Om ~ în mișcări; mișcări ~.) 2. adj. domol, încet, lin, liniștit, măsurat, potolit, tacticos, temperat, (pop.) molcomit. (Mers ~.) 3. adj. rar. (Bătaia ~ a pendulei.) 4. adv. greu, încet. (Noaptea trecea ~.)

Lent ≠ brusc, iute, rapid, repede

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: lent
lent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lent
  • lentul
  • lentu‑
  • lentă
  • lenta
plural
  • lenți
  • lenții
  • lente
  • lentele
genitiv-dativ singular
  • lent
  • lentului
  • lente
  • lentei
plural
  • lenți
  • lenților
  • lente
  • lentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lent, lentăadjectiv

  • 1. Domol, lin, încet. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Lenta migrațiune a norilor pe suprafața cerului... își găsește expresie sonoră și vibrează îndelung între pereții munților. BOGZA, C. O. 342. DLRLC
    • format_quote Turlele... stau sihastre și încă geometrice în lenta și întunecoasa dizolvare. GALACTION, O. I 217. DLRLC
    • format_quote Se înțelege că e antipatică tortura lentă la care Anca supune pe Dragomir. GHEREA, ST. CR. II 277. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.