limitat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: limita] 1 (D. țări, proprietăți, terenuri etc.) Care are granițele fixate Si: demarcat, marcat. 2 Care este fixat, menținut, restrâns etc. într-un spațiu bine determinat sau controlat. 3 (Fig; d. oameni) Cu posibilități intelectuale reduse Si: mărginit.

LIMITAT, -Ă, limitați, -te, adj. Restrîns în anumite limite; fix. Număr de locuri limitat. ▭ Stelian Minea împături biletele. Numără restul, cu minuțiozitate de provincial venit în capitală cu buget limitat. C. PETRESCU, Î. II 213. ♦ Fig. (Despre oameni) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit.

LIMITAT, -Ă adj. 1. Restrîns; fix. 2. (Fig.) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit. [< limita].

LIMITAT, -Ă adj. 1. restrâns; fix. 2. (fig.) cu posibilități intelectuale reduse; mărginit, obtuz. (< limita)

LIMITAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A LIMITA și A SE LIMITA. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește inteligență redusă; mărginit; redus. /v. a limita

*limitát, -ă adj. (lat. limitatus). Care are limite, mărginit: mintea omuluĭ e limitată. Fig. Prost: om limitat. Congediŭ limitat, pe un timp anumit.

LIMITAT adj. 1. v. delimitat. 2. mărginit, redus, restrâns. (Într-un cadru ~.) 3. circumscris, delimitat, finit, mărginit. (Valori ~.) 4. mic, redus. (Un câștig ~.) 5. v. mărginit. 6. măsurat. (Timpul lui e ~.) 7. mărginit, unilateral. (O interpretare ~.) *8. (fig.) încuiat, îngust, mărginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte, o viziune ~.)

LIMITAT adj. v. meschin.

LIMITAT adj. 1. circumscris, delimitat, demarcat, mărginit. (Un teren ~; o suprafață ~.) 2. mărginit, redus, restrîns. (Într-un cadru ~.) 3. circumscris, delimitat, finit, mărginit. (Valori ~.) 4. mic, redus. (Un cîștig ~.) 5. mărginit, redus, restrîns. (Trebuințe ~.) 6. măsurat. (Timpul lui e ~.) 7. mărginit, unilateral. (O interpretare ~.) 8*. (fig.) încuiat, îngust, mărginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte, o viziune ~.)

limitat adj. v. MESCHIN.

Limitat ≠ ilimitat, infinit, nelimitat, vast, nemărginit