6 definiții pentru lovit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lovit1, ~ă [At: HERODOT (1645), 348 / Pl: (1-7) ~e, (8-21) ~uri / E: lovi] 1-6 sf (Ban; înv) Lovitură (1-6). 7 sf (Reg) Trântă. 8 sn (Înv) Atac cu o armată. 9-16 sn (Înv) Lovire (4,13-18, 21). 17 (Fig) Jignire. 18 Bătaie. 19 (Ccr) Contuzie. 20 (Fig) Prejudiciu. 21 (Fig) Lezare.

lovit2, ~ă a [At: HERODOT (1645), 348 / Pl: ~iți, ~e / E: lovi] 1 Atins puternic. 2 Care a suferit o lovitură (1). 3 (Îe) ~ în inimă Mâhnit. 4 (Pfm; d. oameni; îla) ~ cu leuca (în cap) Prost. 5 (Pfm; d. oameni; îal; șîla ~ de dambla) Nebun. 6 (Pop; d. oameni; îla) ~ cu mâneca țundrei Prostănac. 7 (Pfm; îe) Parc-ar fi ~ de praștie Se spune despre un om care este cam nebun. 8 (Fig) Prejudiciat. 9 (Fig) Jignit. 10 Izbit unul de altul. 11 (Tip; d. litere) Cu defect. 12 Care s-a izbit de un obstacol. 13 (Îla) ~ cu capul de pragul de sus și de cel de jos Care a acumulat experiență în urma unor întâmplări trăite. 14 Atins ușor. 15 Care a fost atacat. 16 Rănit de o armă, de un proiectil. 17 Cuprins de o boală, de o stare fiziologică etc. 18 Asupra căruia s-a abătut ceva. 19 (Spc) Contaminat. 20 (Pop; îe) ~ de dambla Bolnav de apoplexie Si: apoplectic, paralizat. 21 (Îe) A fi ~ (din zile mari) A fi nebun. 22 (Îae) A fi epileptic. 23 (Înv; d. pământ; îe) ~ de stârpiciune Steril. 24 (Îrg) Care este potrivit cu situația. 25 (Îrg) Care se aseamănă cu cineva. 26 (Îrg) Care se potrivește cu cineva. 27 (Reg; d. cuvinte) Care rimează. 28 (Îs) ~ de soartă Nefericit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LOVIT adj. 1. v. bătut. 2. rănit, (livr.) lezat, (pop.) vătămat, (Transilv.) marod, (Ban., Transilv. și Bucov.) prizărit, (înv.) plăguit. (Om ușor ~ la mână.) 3. v. ciocnit. 4. bătut, strivit, zdrobit, (reg.) mecit. (Fructe ~.)

LOVIT adj. 1. bătut, (fig.) tîrnuit. (Copil rău ~.) 2. rănit, (livr.) lezat, (pop.) vătămat, (Transilv.) marod, (Ban., Transilv. și Bucov.) prizărit, (înv.) plăguit. (Om ușor ~ la mînă.) 3. ciocnit, izbit, tamponat. (Vehicule ~.) 4. bătut, strivit, zdrobit, (reg.) mecit. (Fructe ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi lovit de cutremur expr. (iron.) a fi fricos.

lovit cu leuca expr. (pop.) nebun.

Intrare: lovit
lovit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lovit
  • lovitul
  • lovitu‑
  • lovi
  • lovita
plural
  • loviți
  • loviții
  • lovite
  • lovitele
genitiv-dativ singular
  • lovit
  • lovitului
  • lovite
  • lovitei
plural
  • loviți
  • loviților
  • lovite
  • lovitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)