16 definiții pentru lucid

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUCID, -Ă, lucizi, -de, adj. Care are o minte clară, pătrunzătoare, care este conștient de realitate, care înțelege și exprimă clar lucrurile. ♦ (Adverbial) În deplinătatea facultăților mintale, conștient; rațional; treaz. – Din fr. lucide.

LUCID, -Ă, lucizi, -de, adj. Care are o minte clară, pătrunzătoare, care este conștient de realitate, care înțelege și exprimă clar lucrurile. ♦ (Adverbial) În deplinătatea facultăților mintale, conștient; rațional; treaz. – Din fr. lucide.

lucid, ~ă [At: PISCUPESCU, O., 63 / Pl: ~cizi, ~e / E: fr lucide] 1 a (Înv; asr) Clar. 2 a (Înv; asr) Strălucitor. 3-4 a (D. perioade ale unei boli psihice) În care revine (rațiunea sau) conștiința. 5 a (D. oameni) Care are o minte limpede, pătrunzătoare. 6 a (D. oameni) Care este conștient de realitate. 7 a (D. oameni) Care înțelege și exprimă clar lucrurile. 8 a (D. facultățile intelectuale ale oamenilor și d. manifestările lor) Care este rezultatul unei gândiri profunde, neprejudiciată de afecte. 9 a (D. facultățile intelectuale ale oamenilor și d. manifestările lor) Care dovedește înțelegerea clară, exactă a realității. 10-11 a, av (D. oameni) (Care este) în deplinătatea facultăților mintale Si: conștient, rațional, treaz.

LUCID, -Ă, lucizi, -de, adj. (Despre oameni) Care își dă bine seama de realitate, care are mintea clară; (despre acțiuni sau manifestări ale oamenilor) care dovedește o minte, un gînd limpede, netulburat. Ascundea o cruntă și lucidă cunoaștere a slăbiciunilor omenești. C. PETRESCU, C. V. 102. Avu un moment noțiunea lucidă a nebuniei sale, dar se simțea mînată înainte. D. ZAMFIRESCU, R. 170. ♦ (Adverbial) În mod conștient, cu rațiune. Gîndește lucid, pînă și în clipele de febră. CAMIL PETRESCU, T. II 174. Își vedea trecerea crescînd pe măsură ce... i se întindeau afacerile, conduse lucid, cu mare istețime și cruntă lăcomie de ban. C. PETRESCU, Î. II 142.

LUCID, -Ă adj. Treaz, conștient; cu mintea clară. ♦ adv. În deplinătatea facultăților intelectuale; treaz. [< fr. lucide, cf. lat. lucidus – transparent].

LUCID, -Ă adj. 1. conștient; (fig.) treaz. 2. care judecă limpede, cu mintea clară. (< fr. lucide)

LUCID1 ~dă (~zi, ~de) Care înțelege bine lucrurile; limpede. /<fr. lucide, lat. lucidus

LUCID2 adv. În mod rațional; cu claritate; conștient. /<fr. lucide, lat. lucidus

*lúcid, -ă adj. (lat. lúcidus, lucitor, luminos). Care vede, înțelege saŭ exprimă limpede lucrurile: spirit lucid. Moment lucid (la un nebun), moment cînd mintea-ĭ revine. Somnámbul lucid, persoană ipnotizată căreĭa i se atribue o mare putere de a ghici. Adv. În mod lucid. – Fals -íd (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lucid adj. m., pl. lucizi; f. luci, pl. lucide

lucid adj. m., pl. lucizi; f. lucidă, pl. lucide

lucid adj. m., pl. lucizi; f. sg. lucidă, pl. lucide

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LUCID adj. 1. v. conștient. 2. (fig.) limpede. (Are o minte ~.)

LUCID adj. 1. conștient, (fig.) treaz. (Bolnavul este perfect ~.) 2. (fig.) limpede. (Minte ~.)

Intrare: lucid
lucid adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lucid
  • lucidul
  • lucidu‑
  • luci
  • lucida
plural
  • lucizi
  • lucizii
  • lucide
  • lucidele
genitiv-dativ singular
  • lucid
  • lucidului
  • lucide
  • lucidei
plural
  • lucizi
  • lucizilor
  • lucide
  • lucidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lucid, luciadjectiv

  • 1. Care are o minte clară, pătrunzătoare, care este conștient de realitate, care înțelege și exprimă clar lucrurile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: limpede antonime: tulbure
    • format_quote Ascundea o cruntă și lucidă cunoaștere a slăbiciunilor omenești. C. PETRESCU, C. V. 102. DLRLC
    • format_quote Avu un moment noțiunea lucidă a nebuniei sale, dar se simțea mînată înainte. D. ZAMFIRESCU, R. 170. DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial În deplinătatea facultăților mintale. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Gîndește lucid, pînă și în clipele de febră. CAMIL PETRESCU, T. II 174. DLRLC
      • format_quote Își vedea trecerea crescînd pe măsură ce... i se întindeau afacerile, conduse lucid, cu mare istețime și cruntă lăcomie de ban. C. PETRESCU, Î. II 142. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.