18 definiții pentru lungi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUNGI, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

lungi [At: CORESI, EV. 401/20 / Pzi: ~ngesc / E: lung] 1-2 vtr A (se) face mai lung (1). 3 vr (Pop; îe) A i se ~ cureaua A i se mări averea. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) mațul (sau urechile) (de foame) A fi foarte flămând. 5 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) nasul A se obrăznici. 6 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) ochii (sau căutarea) a drum A fi dornic de a pleca departe. 7 vt (Pop; îe) A ~ pasul A se grăbi. 8 vt (Înv; fig) A descrie amănunțit. 9 vr (Fam; d. ființe) A crește în înălțime Si: a se înălța. 10-11 vtr (D. mâncăruri, lichide) A (se) dilua, pentru a mări cantitatea. 12-13 vtr A (se) prelungi. 14-15 vt (Pop; îe) A (nu) ~ vorba A (nu) vorbi mai mult decât trebuie. 16 vi (Înv) A continua (1). 17-18 vir (Înv) A (se) amâna ceva. 19 vt (Înv) A avea origine îndepărtată. 20 vr (Fam) A se întinde pe ceva Si: a se culca.

LUNGI, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

LUNGI, lungesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lucruri) A se face mai lung; a se întinde (ocupînd un spațiu mai mare). În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119. ◊ (Tranz. în expr.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79. ♦ (Despre ființe sau părți ale corpului) A se face mai lung, a se întinde în sus; a se înălța. Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245. Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10. ◊ Expr. A i se lungi (cuiva) urechile de foame = a fi foarte flămînd. El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a privi cu tristețe în gol, dornic de a pleca departe. De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12. ◊ Tranz. Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87. 2. Refl. A se întinde pe jos, pe un pat etc.; a se culca. Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110. Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări și băuturi) A subția cu apă, a dilua. A lungit supa. 4. Tranz. (Cu privire la diviziuni ale timpului, la fapte sau acțiuni care durează) A face mai lung, a prelungi, a face să dureze. În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22. ◊ Expr. (Mai ales la forma negativă) A lungi vorba = a întinde vorba, a vorbi mai mult decît trebuie. Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235. Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80. Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.

A LUNGI ~esc tranz. 1) A face să se lungească. * ~ pasul a merge mai repede. ~ vorba a vorbi mai mult decât trebuie. A nu ~ vorba a întrerupe discuția. 2) (mâncăruri, băuturi) A dilua cu apă (pentru a mări cantitatea). /Din lung

A SE LUNGI mă ~esc intranz. 1) A deveni (mai) lung; a crește în lungime. * A i se ~ (cuiva) urechile de foame a flămânzi peste măsură. A i se ~ (cuiva) nasul a deveni obraznic. 2) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se întinde. Adunarea s-a ~it. 3) fam. A crește în înălțime; a se înălța; a se ridica. 4) (despre ființe) A se întinde pentru a se odihni sau a dormi; a se culca. /Din lung

lungì v. l. a (se) face lung: a lungi masa; fig. a lungi vorba; 2. a se întinde pe jos.

lungésc v. tr. (d. lung). Fac lung, întind: a lungi o bucată de pele. Trîntesc, întind pe pămînt: hoțu fu lungit la pămînt și bătut. Fig. Prelungesc în timp: a lungi vorba, prînzu. V. refl. Mă fac lung, mă întind: guma se lungește cînd o tragĭ. Mă tolănesc: leneșu se lungise la umbră. Fig. Mă prelungesc în timp: vorba s’a lungit pînă în seară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lungi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lungesc, 3 sg. lungește, imperf. 1 lungeam; conj. prez. 1 sg. să lungesc, 3 să lungească

lungi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lungesc, imperf. 3 sg. lungea; conj. prez. 3 să lungească

lungi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lungesc, imperf. 3 sg. lungea; conj. prez. 3 sg. și pl. lungească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LUNGI vb. 1. v. alungi. 2. v. întinde. 3. v. continua. 4. a se culca, a se întinde, a se trânti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puțin după amiază.) 5. v. tolăni. 6. a (se) așeza, a (se) așterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pământ.) 7. v. culca. 8. v. dilua. 9. a (se) mări, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) întinde, a (se) prelungi, a ține. (Petrecerea s-a ~ până a doua zi.) 11. v. amâna. 12. a întârzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai ~ soluționarea problemei.) 13. v. trena. 14. v. crește.

LUNGI vb. 1. a (se) alungi, a (se) întinde, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ în afară.) 2. a se întinde, a se prelungi, a ține. (Șirul se ~ pînă departe.) 3. a (se) continua, a (se) întinde, a (se) prelungi. (Drumul se ~ pînă în pădure.) 4. a se culca, a se întinde, a se trînti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puțin după amiază.) 5. a se întinde, a se tolăni, (reg.) a răcăși, (prin Munt. și Olt.) a răbuni, (Mold.) a se tologi. (Ce te-ai ~ așa?) 6. a (se) așeza, a (se) așterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pămînt.) 7. a arunca, a azvîrli, a culca, a dărîma, a doborî, a întinde, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trînti, (pop. și fam.) a așterne, (pop.) a păli, (înv. și reg.) a răntuna, (înv.) a oborî, a poligni, (fig.) a secera. (Cu o lovitură l-a ~ la pămînt.) 8. a dilua, a îndoi, a subția. (A ~ laptele cu apă.) 9. a (se) mări, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) întinde, a (se) prelungi, a ține. (Petrecerea s-a ~ pînă a doua zi.) 11. a amîna, a tărăgăna, a tergiversa, (livr.) a temporiza. (A ~ intenționat momentul reîntîlnirii.) 12. a întîrzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai ~ soluționarea problemei.) 13. a (se) tărăgăna, a trena. (Acțiunea romanului se ~.)

A (se) lungi ≠ a (se) micșora, a (se) scurta

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lungi, lungesc v. r. 1. a se înălța, a crește în înălțime 2. a se întinde pe ceva; a se culca

a lungi compasul expr. a mări pasul, a se grăbi.

a lungi pelteaua expr. a vorbi mult și fără sens; a fi prolix în vorbire sau în scris.

Intrare: lungi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lungi
  • lungire
  • lungit
  • lungitu‑
  • lungind
  • lungindu‑
singular plural
  • lungește
  • lungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lungesc
(să)
  • lungesc
  • lungeam
  • lungii
  • lungisem
a II-a (tu)
  • lungești
(să)
  • lungești
  • lungeai
  • lungiși
  • lungiseși
a III-a (el, ea)
  • lungește
(să)
  • lungească
  • lungea
  • lungi
  • lungise
plural I (noi)
  • lungim
(să)
  • lungim
  • lungeam
  • lungirăm
  • lungiserăm
  • lungisem
a II-a (voi)
  • lungiți
(să)
  • lungiți
  • lungeați
  • lungirăți
  • lungiserăți
  • lungiseți
a III-a (ei, ele)
  • lungesc
(să)
  • lungească
  • lungeau
  • lungi
  • lungiseră
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alungi
  • alungire
  • alungit
  • alungitu‑
  • alungind
  • alungindu‑
singular plural
  • alungește
  • alungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alungesc
(să)
  • alungesc
  • alungeam
  • alungii
  • alungisem
a II-a (tu)
  • alungești
(să)
  • alungești
  • alungeai
  • alungiși
  • alungiseși
a III-a (el, ea)
  • alungește
(să)
  • alungească
  • alungea
  • alungi
  • alungise
plural I (noi)
  • alungim
(să)
  • alungim
  • alungeam
  • alungirăm
  • alungiserăm
  • alungisem
a II-a (voi)
  • alungiți
(să)
  • alungiți
  • alungeați
  • alungirăți
  • alungiserăți
  • alungiseți
a III-a (ei, ele)
  • alungesc
(să)
  • alungească
  • alungeau
  • alungi
  • alungiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lungi, lungescverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119. DLRLC
    • format_quote Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87. DLRLC
    • 1.1. reflexiv familiar A se înălța, a crește în înălțime. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înălța
      • format_quote Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245. DLRLC
      • format_quote Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440. DLRLC
    • chat_bubble A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12. DLRLC
    • chat_bubble A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. DEX '09 DEX '98
      sinonime: obrăznici
    • chat_bubble tranzitiv A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: grăbi
      • format_quote Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79. DLRLC
  • 2. reflexiv familiar A se întinde pe ceva; a se culca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110. DLRLC
    • format_quote Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20. DLRLC
  • 3. tranzitiv A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dilua
    • format_quote A lungi supa. DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235. DLRLC
      • format_quote Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80. DLRLC
      • format_quote Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262. DLRLC
etimologie:
  • lung DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.