16 definiții pentru macabru
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MACABRU, -Ă, macabri, -e, adj. 1. Care se referă la moarte sau la morți, care amintește de moarte. 2. Care inspiră groază; înfiorător, sinistru. – Din fr. macabre.
MACABRU, -Ă, macabri, -e, adj. 1. Care se referă la moarte sau la morți, care amintește de moarte. 2. Care inspiră groază; înfiorător, sinistru. – Din fr. macabre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
macabru, ~ă [At: VLAHUȚĂ, D. 164 / Pl: ~ri, ~re / E: fr macabre] 1 a Referitor la moarte sau la morți Vz funerar, mortuar. 2-3 av, a (Într-un mod) care sugerează ideea de moarte Vz funebru, lugubru. 4-5 av, a (Pex) (în mod) sinistru. 6 a (Îs) Dans ~ Dans alegoric al morților, conceput de pictorii și sculptorii medievali în forma unui lanț nesfârșit de dansatori conduși de un schelet care reprezintă moartea. 7 sn Categorie care sugerează o atmosferă macabră (1)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MACABRU, -Ă, macabri, -e, adj. Care evocă moartea; care inspiră groază, înfiorare; sinistru, lugubru. Ciudate și neodihnite duhuri ale nopții... [liliecii] își fîlfîie tot timpul macabrele aripi. BOGZA, C. O. 172. Cu furie mai multă Pornește iar macabrul clănțănit. CAMIL PETRESCU, V. 46. Literatura decadentă se caracterizează prin manifestări criminale și macabre. IONESCU-RION, C. 102. ◊ (Adverbial) Se mișcă... ritmic și macabru. CAMIL PETRESCU, V. 18. ◊ (Substantivat, n.) Lămpile-aruncă lumina lor verzuie Pe-oglinzile murdare, făcînd să repercute La infinit macabrul acestei scene mute. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 96.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MACABRU, -Ă, macabri, -e, adj. Care se referă la moarte; care inspiră groază; sinistru. – Fr. macabre.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
MACABRU, -Ă adj. Care amintește de moarte; groaznic; îngrozitor; lugubru. ◊ Dans macabru = temă alegorică în arta medievală reprezentînd moartea printr-o horă, în care dansează morți de toate condițiile și de toate vîrstele. [< fr. macabre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MACABRU, -Ă adj. referitor la moarte, funebru, funerar; (p. ext.) care inspiră groază; lugubru. ♦ dans ~ = temă alegorică în arta medievală reprezentând moartea printr-o horă, în care dansează morți. (< fr. macabre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MACABRU ~ă (~i, ~e) 1) Care evocă moartea sau morții; referitor la moarte sau la morți. 2) rar Care provoacă groază; în stare să îngrozească; înfiorător; înfricoșător; îngrozitor; înspăimântător; sinistru. /<fr. macabre
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
macabru (danț) n. horă infernală jucată de morți de orice vârstă și din toate stările sociale: ea a fost adesea reprodusă de pictori în sec. XV și XVI; tabloul cel mai celebru e cel zugrăvit de Holbein în mănăstirea dominicanilor din Bazel.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*macábru, -ă adj. (fr. macabre, d. vfr. danse macabré, citit greșit de editorĭ danse macabre. Macabré e o var. din Macchabée, Macabeŭ, Macaveĭ, poate numele pictoruluĭ care a pictat întîĭa oară scena alegorică a morților dansînd supt conducerea Morțiĭ). Horă macabră, hora morților, cum e cea pictată de Holbein († 1543) pe un zid al unuĭ cimitir din Bâle (Basel). Fig. Funebru, cu morțĭ: glumă macabră. Adv. În mod macabru: a glumi macabru.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
macabru (desp. -ca-bru) adj. m., pl. macabri; f. macabră, pl. macabre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
macabru (-ca-bru) adj. m., pl. macabri; f. macabră, pl. macabre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
macabru adj. m. (sil. -bru), pl. macabri; f. sg. macabră, pl. macabre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MACABRU adj. 1. v. lugubru. 2. v. îngrozitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MACABRU adj. 1. funebru, jalnic, lugubru, sinistru, sumbru. (O atmosferă ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
dans macabru, piesă instrumentală de caracter*, redând o atmosferă stranie, sinistră, obținută prin diferite efecte ritmico-melodice, armonice sau orchestrale. (Ex. celebre: D.m. de Listz, de Saint-Saëns).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MACABRU, -Ă adj. Care se referă la moarte sau la morți (v. mortuar, funerar), care sugerează ideea de moarte (v. funebru, lugubru); p. e x t. înfiorător, sinistru. În neclintirea ei teribilă, părea o marmură fantastică, o furie macabră. VLAHUȚĂ, D. 164. Literatura decadentă se caracterizează prin manifestări criminale și macabre. IONESCU-RION, C. 102. Cu furie mai multă Pornește iar macabrul clănțănit [al mitralierelor]. CAMIL PETRESCU, V. 46. Un vag sentimentalism banal, în tonul caterincilor, și macabru, în tonul păpușilor de ceară ce se topesc. LOVINESCU, C. V, 171. S-a oprit din zbor o cioară. . . Oacheșă ca un homar Și macabră ca un cioclu. TOPÎRCEANU, M. 9. Ursul. . . se ridică în două picioare, iar ursarul începu din nou jocul lui macabru. ULIERU, C. 87. [Liliecii] își fîlfîie tot timpul macabrele aripi, trecînd prin aer asemeni unor mici coșciuge zburătoare. BOGZA, C. O. 172. Legea macabră a fertilității descrescînde și malthusianismul. . . sînt dezmințite de practica agriculturii socialiste. CONTEMP. 1954, nr. 379, 5/1. ◊ Dans macabru = dans alegoric al morților, conceput de pictorii și sculptorii medievali în forma unui lanț nesfîrșit de dansatori conduși de un schelet care reprezintă moartea. Cf. ALEXI, W. „Dansul macabru” e o temă favorită a poeziei și a picturii din secolul al XV-lea. OȚETEA, R. 9. Medievalii făcuse din Moarte un personaj aproape burlesc, tîrînd într-un danț macabru omenirea, CĂLINESCU, I. 271. ◊ (Adverbial) Mulțimea [ostașilor] adormită în coloane Se mișcă totuși ritmic și macabru. CAMIL PETRESCU, V. 18. ◊ (Substantivat) De sus, lămpile-aruncă lumina lor verzuie Pe-oglinzile murdare, făcînd să repercute La infinit macabrul acestei scene mute. ANGHEL-IOSIF, C. M. I, 96. PI.: macabri, -e. Din fr. macabre.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ma-ca-bru
adjectiv (A96) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
macabru, macabrăadjectiv
- 1. Care se referă la moarte sau la morți, care amintește de moarte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Dans macabru = temă alegorică în arta medievală reprezentând moartea printr-o horă, în care dansează morți de toate condițiile și de toate vârstele. DN
-
- 2. Care inspiră groază. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: groaznic lugubru sinistru înfiorător îngrozitor
- Ciudate și neodihnite duhuri ale nopții... [liliecii] își fîlfîie tot timpul macabrele aripi. BOGZA, C. O. 172. DLRLC
- Cu furie mai multă Pornește iar macabrul clănțănit. CAMIL PETRESCU, V. 46. DLRLC
- Literatura decadentă se caracterizează prin manifestări criminale și macabre. IONESCU-RION, C. 102. DLRLC
- Se mișcă... ritmic și macabru. CAMIL PETRESCU, V. 18. DLRLC
- Lămpile-aruncă lumina lor verzuie Pe-oglinzile murdare, făcînd să repercute La infinit macabrul acestei scene mute. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 96. DLRLC
-
etimologie:
- macabre DEX '09 DEX '98 DN