MAGAZIN, magazine, s. n. 1. Local în care se expun spre vânzare cu amănuntul diferite mărfuri; prăvălie (mare). 2. Publicație periodică (ilustrată) cu material din domenii variate sau, p. ext., (urmat de determinări) dintr-un anumit domeniu. – Din fr. magasin.

magazin sn [At: ȘINCAI, HR. III, 226/16 / V: (îvp) măgăz~, (reg) ~găzân, (îvr) ~țin, ~ă sf măgăzână sf / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr magasin] 1 (Îvr) Magazie (1). 2 (Pex) Cantitate mare de produse sau de mărfuri depozitate Si: depozit. 3 (Reg) Hambar. 4 (Pex) Loc unde se află mai multe hambare. 5 (Reg; îe) Ține-ți măgăzânul Taci. 6 (Îf măgăzână) Șopron. 7 Loc unde își adună șoarecii proviziile. 8 Loc unde se expun și se vând mărfuri Si: prăvălie. 9 (Reg) Rație lunară sau săptămânală de alimente primită de un muncitor. 10 (Îvr; îf magațin) Stup sistematic. 11 (Reg; în măgăzin) Plute îngrămădite una peste alta. 12 Cutie trapezoidală la linotip, în care se găsesc matrițele. 13 (Reg) Magazie (10). 14 (înv) Casetă cu plăci a unui aparat fotografic. 15 Publicație periodică ilustrată, cuprinzând articole din domenii variate.

MAGAZIN, magazine, s. n. 1. Local în care se expun și se vând diferite mărfuri; prăvălie (mare). 2. Publicație periodică (ilustrată) cu material din domenii variate sau, p. ext. (urmat de determinări), dintr-un anumit domeniu. – Din fr. magasin.

MAGAZIN, magazine, s. n. 1. Local în care se expun și se vînd diferite mărfuri; prăvălie (mare). Intrăm în magazine alimentare, în magazine de îmbrăcăminte, în magazine de jucării. STANCU, U.R.S.S. 16. Erau în sală patruzeci, cincizeci de băieți... ghicindu-se că unii sînt funcționari de birou sau băieți de la magazine, iar ceilalți ucenici, PAS, Z. I 316. Privește în vitrina magazinului la varietatea stofelor. SAHIA, N. 98. 2. Publicație periodică, de obicei ilustrată, cu conținut din domenii variate (literatură, artă, modă etc.). 3. Cutie din care se alimentează o mașină cu piese de prelucrat sau cu unelte. Magazinul linotipului.

MAGAZIN¹ s.n. Local unde se vînd cu de-amănuntul și se prezintă mărfuri. [< fr. magasin, cf. it. magazzino < ar. makhzin].

MAGAZIN² s.n. 1. Publicație periodică (ilustrată), care conține materiale din diverse domenii. 2. Emisiune periodică de radio sau televiziune axată pe un anume subiect. [Pl. -ne, (rar) -nuri. / < engl., fr. magazine].

MAGAZIN² s. n. 1. publicație periodică (ilustrată), care conține materiale din diverse domenii. 2. emisiune periodică de radio sau de televiziune axată pe un anume subiect. (< fr. magazine)

MAGAZIN¹ s. n. local în care se expun și se vând diferite mărfuri. (< fr. magasin)

MAGAZIN¹ ~e n. Întreprindere comercială în care mărfurile se păstrează, se expun și se vând direct consumatorilor. /<fr. magasin

MAGAZIN² ~e n. Publicație periodică ilustrată, care tratează subiecte diverse; revistă. /<fr. magasine

magazin n. prăvălie mare.

*magazín n., pl. e (fr. magasin. V. magaza). Magazie, dugheană, prăvălie (p. vînzarea în detaliŭ). Revistă ilustrată care tratează felurite subĭecte (după engl.).

magațân sn vz magazin

magazină sf vz magazin

măgăzână sf vz magazin

măgăzin sn vz magazin

bază-magazin s. f. Depozit cu statut de magazin ◊ „Poate că ar trebui luată în seamă ideea înființării de baze-magazin pentru unitățile de cercetare și învățământ, de unde să se poată procura rapid și în cantități strict necesare diverse materiale și piese de schimb.” I.B. 1 IV 72 p. 3 (din bază + magazin)

depozit-magazin s. n. Depozit cu rol de magazin ◊ „Crearea de depozite de circulație (nu de stocaj). Este vorba de depozite-magazin de tipul celor din București ale Întreprinderii de difuzare a materialelor sportive.” I.B. 10 XII 66 p. 2. ◊ „Pentru o mai bună prezentare și desfacere a mobilei, în acest an s-au deschis 5 depozite-magazin pe lângă întreprinderile producătoare din țară.” R.l. 27 XII 76 p. 5 (din depozit + magazin)

magazin-depozit s. n. ◊ „La Buzău au fost organizate recent patru expoziții de mobilă cu vânzare, din care cea mai mare suprafață, de 500 m.p., o deține magazinul-depozit din cartierul Simileasca.” R.l. 12 X 77 p. 5. ◊ „În zona centrală sau în centrele comerciale pentru mai multe ansambluri de locuințe de la orașe se vor construi magazine-depozite de mobilă.” R.l. 4 I 78 p. 1 (din magazin + depozit)

magazin-etalon s. n. ◊ „Magazinele-etalon sunt unități model, pe care le deschide Ministerul Comerțului în majoritatea orașelor țării.” Sc. 15 I 62 p. 2. ◊ „Începând de ieri, I.C.S. «Comaliment-București» a organizat primirea de comenzi prealabile la magazinele-etalon de produse alimentare «Modern» și «Bitolia».” R.l. 25 X 73 p. 3. ◊ „Și n-aș vrea să închei fără a menționa, din seria noilor unități, și magazinul-etalon «Telerom» deschis nu de mult în strada Lipscani 102.” Sc. 10 XII 75 p. 2. ◊ „De la magazinul-etalon «Mobila» din Calea 13 Septembrie pot fi achiziționate dormitoarele Baroc, Luxor [...]” Săpt. 21 II 86 p. 2; v. și Mag. 29 X 66 p. 6; v. și factor-cheie (din magazin + etalon; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 234)

magazin-expoziție s. n. Magazin în care se expune și se desface o anumită marfă ◊ „S-au aranjat și sunt în curs de deschidere și alte magazine-expoziție de mobilă în care cumpărătorul își alege ce-i place și așteaptă acasă piesele însoțite, unde e cazul, de tâmplari-montatori.” Sc. 19 XI 64 p. 1. ◊ „Un magazin-expoziție de mobilă de cca 1500 m.p.” R.l. 14 II 77 p. 5. ◊ „Întreprinderea organizatoare preconizează deschiderea, în curând, a unor astfel de magazine-expoziții și în alte centre din țară.” R.l. 13 IV 77 p. 3 (din magazin + expoziție)

magazin-model s. n. ◊ „Ce înțelegeți prin magazine-model? Magazine care – prin concepția constructivă și gradul lor de dotare, prin modul lor de organizare și folosire rațională a spațiului comercial, prin fondul de marfă destinat, cât și prin formele moderne de comerț practicate – asigură un nivel ridicat de servire pentru un număr mare de cumpărători și, implicit, realizarea unor indicatori economici superiori.” R.l. 19 III 74 p. 1 (din magazin + model)

porno-magazin s. n. Magazin unde se vând obiecte pornografice ◊ „În Paris, porno-magazinele se înmulțesc.” Sc. 14 XI 70 p. 6; v. și 24 VII 77 p. 6 (din porno- + magazin, după model fr.)

sex-magazin s. n. Magazin care desface obiecte cu caracter pornografic sau pentru uz sexual ◊ „De pe urma sutelor de milioane de reviste tipărite anual și ale celorlalte «produse» pornografice, desfăcute în «sex-magazine» cu autoservire și program non-stop [...] se realizează profituri fabuloase la adăpostul libertății individuale.” Sc. 24 VII 77 p. 6 (din sex + magazin, după engl., fr. sex-shop; PR, DMC 1970)

magazin s. n., pl. magazine

magazin s. n., pl. magazine

magazin s. n., pl. magazine

magazin, -ne (prăvălie).

MAGAZIN s. v. coșar, depozit, grânar, hambar, magazie, pătul, porumbar.

MAGAZIN s. prăvălie, (Transilv.) boltă, (Mold.) dugheană, (înv.) magazie. (~ de alimente.)

MAGAZIN s. prăvălie, (Transilv.) boltă, (Mold.) dugheană, (înv.) magazie. (~ de alimente.)

magazin s. v. COȘAR. DEPOZIT. GRÎNAR. HAMBAR. MAGAZIE. PĂTUL. PORUMBAR.

magazin, roci ∼, (engl.= rezervoir) → colector.

rocă magazin, (engl.= reservoir rock) în geologia petrolului, rocă cu grad ridicat de porozitate sau fisurație, permițând acumularea hidrocarburilor și formarea unor zăcăminte. R.m. cuprind gresii slab cimentate, nisipuri, calcare fisurate sau cu largi spații formate prin dizolvare. O bună r.m. cedează cu ușurință hidrocarburile acumulate. Sin. → colector, rezervor. (V.M.)

MAGAZÍN² (< fr., engl.) s. n. Publicație periodică ilustrată cuprinzând materiale din domenii variate sau (cu determinări) dintr-un anumit domeniu (ex. „Magazin istoric”). Prima publicație europeană de acest gen a apărut în Marea Britanie (1731) și s-a numit „Gentleman’s Magazine”, fiind editată de Edward Cave. În România, în secolul trecut, termenul a fost folosit și cu sensul de revistă specializată în studii de istorie, literatură, știință etc. (ex. „Magazin istoric pentru Dacia”).

MAGAZIN ISTORIC, revistă de cultură istorică. Apare lunar, la București, din apr. 1867. Director: Dumitru Almaș. Între 1969 și 1999, conducerea revistei a fost asigurată de Cristian Popișteanu; din 1999, redactor-șef: Dorin Matei. Colaboratori: Șt. Pascu, D. Pippidi, V. Cândea, D. Berindei, C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, R. Vulpe, Șt. Ștefănescu, M. Petrescu-Dâmbovița ș.a.

MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA, revistă de istorie, editată la București între 1845 și 1848 de Aug. Treboniu Laurian și N. Bălcescu. După 1846, de editarea revistei se ocupă numai A.T. Laurian, care în 1851 va încerca să continue tipărirea ei (într-o formă schimbată) la Viena, din care scoate însă doar un singur volum. Rol însemnat în cristalizarea ideologiei pașoptiste și în crearea istoriografiei moderne românești.

MAGAZINUL, revistă lunară pentru literatură, artă și turism, apărută la București (1930-1945). Director: A. Maniu. Colaboratori: Al. A. Philippide, I. Minulescu, T. Arghezi, G. Topârceanu, Gh. Brăescu, F. Aderca ș.a.

MAGAZÍN s. n. 1. (Învechit și regional) Magazie (I1). Trebuie a să pune tot în magazinuri, căci cel ce va popri cît de puțin întră supt niște grele pedepse. IST. AM. 15 ^r/5, cf. 55^v/19. Iată sosi Mehmet Aga.. . cu poruncă să adune în magazinele de la București și de la Tîrgovești 100 000 de chile de bucate. ȘINCAI, HR. III, 173/30. Narval vru a mă duce ca să văz toate măgăzinele, armamentaciurile și toate făuriile ce sînt spre facerea corăbiilor. MAIOR, T. 78/28. Tot locuitorul e îndatorat a depune în acest magazin comunal a douăzecea parte a recoltei sale anuale. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 71, cf. 70. O capatat strai di la magazîn. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ◊ (Cu determinări arătînd destinația sau felul mărfii depozitate) Lîngă poarta cetății era magazine de urez foarte mari. SP I, 162/12. Magazinurile cele de provizie, de amuniție. AR (1829), 66 ²/25. În acestea [locuri] se află de rînd și armăriile sau măgăzinele de arme. RUS, I. I, 78/16. ♦ P. e x t. Cantitate mare de produse sau de mărfuri depozitate; depozit. Și i-au venit poruncă de la viziriul.. . să facă magazinuri pe sama oștilor turcești și pod preste Dunăre. ȘINCAI, HR. III, 226/16. 2. (Regional) Hambar; coșar (ALRM II/I h 345); p. e x t. loc unde se află mai multe coșare sau hambare (CHEST. II 436/6). Cf. I. IONESCU, D. 398. ◊ Expr. (Regional) Ține-ți măgăzînul = taci, ține-ți gura. ALR 1 69/348. ♦ (În forma măgăzînă) Șopron. ALRM II/I h 345. ♦ Loc unde își adună șoarecii proviziile (Cornereva-Băile Herculane). ALR I 1196/18. 3. Local în care se expun și se vînd diferite mărfuri; prăvălie (mare). Figurează ca șipurile în magazinul unui spițer. NEGRUZZI, S. I, 216. Lălîii cască gura la mărfurile expuse prin magazine. id. ib. 329. În fața magazinelor apar negustorii. SAHIA, N. 54, cf. 98. Magazinul general, de pe ulița veche. SEBASTIAN, T. 194. Intrăm în magazine alimentare, în magazine de îmbrăcăminte, în magazine de jucării. STANCU, U.R.S.S. 16. Erau în sală patruzeci, cincizeci de băieți,. . . ghicindu-se că unii sînt funcționari de birou sau băieți de la magazine, iar ceilalți ucenici. PAS, Z. I, 316. Băteau sîmbăta... treizeci de postate pînă la magazină, Unde schimbau sudoarea celor 6 zile pe o mînă de făină. VINTiLĂ, O. 26. În locul cîrciumilor au răsărit biblioteci, cluburi, cămine de copii,. . . magazine de stat și cooperative. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. Magazin de alimente. A III 13. ♦ (Regional) Rație lunară (com. din valea jiului și din BERZASCA-ORȘOVA) sau săptămînală (ARVINTE, TERM.) de alimente (primită de un muncitor). 4. (învechit, rar, în forma magațin) Stup sistematic. Albinele în magaținuri ținute, sînt mult mai scutite preste iarnă. TOMICI, C. A. 46/13. Magaținul iaste o lăduță în 4 muchii încheiată și are în lumină 10 țoli în lungime. id. ib. 47/22. 5. (Regional, în forma măgăzin) „Plute îngrămădite una peste alta”. VICIU, GL. 103. Cînd ajunge pluta în șugău, se oprește pe pietrele rîului și se „încălcește¹, adecă plutele se duc una peste alta, fâclnd astfel un ”măgăzin„. PAMFILE, C. 107. 6. Cutie trapezoidală la linotip, în care se găsesc matrițele. Cf. MOLIN, V. T. ♦ (Regional) Magazie (I 3). Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ♦ Caseta cu plăci a unui aparat fotografic. Cf. CADE. 7. Publicație periodică (ilustrată) cuprinzînd material din domenii variate. Cf. STAMATI, D., COSTINESCU. Magazinul avea și o ”Poștă a Redacțiunii", în care un porumbel cu un plic sigilat în cioc aducea în fiecare număr răspunsuri blînde debutanților. CĂLINESCU, E. 99. – Pl.: magazine și (învechit) magazinuri. – Și: (învechit și popular) măgăzin, (regional) magăzîn (ALR I 1198/18) s. n., magazínă, măgăzînă s. f., (învechit, rar) magațin s. n. – Din fr. magasin.

MAGAZÍNĂ s. f. v. magazin.

MĂGĂZÍN s. n. v. magazin.