24 de definiții pentru mahomedan (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAHOMEDAN, -Ă, mahomedani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la cultul lui Mahomed, care aparține acestui cult; musulman. 2. S. m. și f. Adept al religiei lui Mahomed, musulman; p. restr. turc. – Din n. pr. Mahomed. Cf. fr. mahométan.

mahomedan, ~ă [At: (a. 1695) FN 56 / V: ~etan, (înv) ~hum~, maometan, moametan, muham~ / Pl: ~i, ~e / E: Mahomed, Mohamed] 1-2 a Care se referă (la Mahomed sau) la cultul lui Mahomed Si: musulman, (îvr) mahometanicesc (1-2). 3-4 a Care aparține (lui Mahomed sau) islamului Si: musulman, (îvr) mahometanicesc (3-4). 5 smf Adept al islamului Si: musulman. 6 smf (Prc) Turc.

MAHOMEDAN, -Ă, mahomedani, -e, s. m. și f. 1. Care se referă la cultul lui Mahomed, care aparține acestui cult; musulman. 2. S. m. și f. Adept al religiei lui Mahomed, musulman; p. restr. turc. – Din n. pr. Mahomed. Cf. fr. mahométan.

MAHOMEDAN, -Ă, mahomedani, -e, adj. Care ține de mahomedanism; musulman. Biserică mahomedană. Religie mahomedană. ◊ (Substantivat) Adept al mahomedanismului; (prin restricție) turc. Un prefect din Dobrogea a refuzat să primească o delegație de mahomedani. C. PETRESCU, R. DR. 46. – Variantă: mohamedan, -ă adj.

MAHOMEDAN, -Ă adj. Referitor la mahomedanism, propriu mahomedanismului. // s.m. și f. Adept al mahomedanismului; musulman. [Var. mahamedan, -ă, mahometan, -ă, mohamedan, -ă adj., s.m. și f. / cf. fr. mahométan < Mahomed, întemeietorul islamismului].

MAHOMEDAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mahomedanismului; musulman. (< fr. mahométan)

MAHOMEDAN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al mahomedanismului; mahomedan. /<lat. machomedanus

mahomedan a. ce ține de Mahomed. ║ m. cel ce profesează religiunea lui Mahomed.

mahamedan, ~ă smf, a vz mahomedan

mahometan, ~ă smf, a vz mahomedan

moametan, ~ă smf, a vz mahomedan

muhamedan, ~ă smf, a vz mahomedan

MAHAMEDAN, -Ă adj., s.m. și f. v. mahomedan.

MAHOMETAN, -Ă adj., s.m. și f. v. mahomedan.

MOHAMEDAN, -Ă adj., s.m. și f. v. mahomedan.

Mahomedani m. pl. sau Muzulmani, sectatori ai lui Mahomed, sunt în număr de 245 milioane.

*mahometán, -nízm, V. mohametan, -nízm.

*mohametán, -ă s. și adj. Musulman, adept al mohametanizmuluĭ. – Și maho-, ceĭa ce nu e maĭ bine.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mahomedan adj. m., s. m., pl. mahomedani; adj. f., s. f. mahomeda, pl. mahomedane

mahomedan adj. m., s. m., pl. mahomedani; adj. f., s. f. mahomedană, pl. mahomedane

mahomedan adj. m., s. m., pl. mahomedani; f. sg. mahomedană, pl. mahomedane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAHOMEDAN s., adj. (BIS.) 1. s. musulman, (pop.) necredincios, păgân, (înv.) agarean, busurman, (turcism înv.) muslim. (Un ~ turc.) 2. adj. islamic, musulman, (înv.) mahometanicesc. (Religie ~.) 3. s., adj. musulman, (în evul mediu, în apusul Europei) sarazin. (Populație ~.)

MAHOMEDAN s., adj. (BIS.) 1. s. musulman, (pop.) necredincios, păgîn, (înv.( agarean, busurman, (turcism înv.) muslim. (Un ~ turc.) 2. adj. islamic, musulman, (înv.) mahometanicesc. (Religia ~.) 3. s., adj. musulman, (în evul mediu, în apusul Europei) sarazin.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAHOMEDAN, -Ă adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la cultul lui Mahomed, care aparține acestui cult; musulman, (învechit, rar) mahometanicesc. Înnoiri și spargeri în leagea mah[u]metană (a. 1695). FN 67. Cartea cea dată de Mahomet în care să coprinde credința mahometană să numește coran. CR (1829), 2001/32. Slujba religiii maometane va rămînea slobodă. ib. (1830), 1521/46. Se răspîndise vestea... că el avea de gînd să lepede credința creștină și să îmbrățișeze, ca și fratele său, religia mahomedană. XENOPOL, I. R. V, 56. 2. S. m. și f. Adept al religiei lui Mahomed, musulman; p. restr. turc. Mah[u]meta-nilor le arată nenorociri (a. 1695). FN 56. Introduse numitul Ferdinant o comisie cercetătoare și pedepsitoare asupra acestor moametani. AR (1829), 2371/9. S-au hotărît nestrămutat ca în Valahiile, mică și mare, precum și în Moldova, nici un moametan să nu să poată așăza cu locuința sa. GT (1839), 63741, cf. ALEXANDRESCU, O. I, 83. Un prefect din Dobrogea a refuzat să primească o delegație de mahomedani. C. PETRESCU, R. DR. 46. ◊ (Adjectival) Luna cu săgetătoriul arată între norodul mahumetan războaie (a. 1694). FN 24, cf. 29. – Pl.: mahomedani, -e. – Și: mahometán, -ă, (învechit) mahumetán, -ă, maometán, -ă, muhamedán, -ă (BARCIANU), moametán, -ă adj., s. m. și f. – De la n. pr. Mahomed. – Variantele cu mo- < n. pr. Mohamed (altă formă a lui Mahomed). – Pentru variantele cu -t-, cf. fr. m a h o m e t a n, it. m a o m e t t a n o.

Intrare: mahomedan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahomedan
  • mahomedanul
  • mahomedanu‑
plural
  • mahomedani
  • mahomedanii
genitiv-dativ singular
  • mahomedan
  • mahomedanului
plural
  • mahomedani
  • mahomedanilor
vocativ singular
  • mahomedanule
  • mahomedane
plural
  • mahomedanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mohamedan
  • mohamedanul
  • mohamedanu‑
plural
  • mohamedani
  • mohamedanii
genitiv-dativ singular
  • mohamedan
  • mohamedanului
plural
  • mohamedani
  • mohamedanilor
vocativ singular
  • mohamedanule
  • mohamedane
plural
  • mohamedanilor
muhamedan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
moametan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahamedan
  • mahamedanul
  • mahamedanu‑
plural
  • mahamedani
  • mahamedanii
genitiv-dativ singular
  • mahamedan
  • mahamedanului
plural
  • mahamedani
  • mahamedanilor
vocativ singular
  • mahamedanule
  • mahamedane
plural
  • mahamedanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahometan
  • mahometanul
  • mahometanu‑
plural
  • mahometani
  • mahometanii
genitiv-dativ singular
  • mahometan
  • mahometanului
plural
  • mahometani
  • mahometanilor
vocativ singular
  • mahometanule
  • mahometane
plural
  • mahometanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mahomedan, mahomedanisubstantiv masculin
mahomeda, mahomedanesubstantiv feminin

  • 1. Adept al religiei lui Mahomed. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: musulman
    • format_quote Un prefect din Dobrogea a refuzat să primească o delegație de mahomedani. C. PETRESCU, R. DR. 46. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.