mai⁴ ssg [At: (a. 1619) GCR I, 56/28 / V: (înv) maie ssg / E: ml maius, slv май] 1 (Șîs luna ~ sau luna lui ~) A cincea lună a anului, care urmează după aprilie Si: (pop) florar, frunzar, prătar. 2 (Îs) întâi ~ sau, rar, Zi întâi de ~ Arminden. 3 (Îas) Festivitate organizată cu prilejul zilei de întâi Mai. 4 (Îlv) A face ~ul sau (reg) a face pe ~ A chefui cu prilejul zilei de arminden. corectat(ă)

mai³ sn [At: PSALT. 43 / V: ~er / Pl: ~uri, ~e / E: mg maj] 1 (Reg; șîs ~ negru) Ficat. 2 (Reg; îs) ~urile (sau maierele) albe (sau bălăi) Plămâni. 3 (Pop; îe) A (-i) plesni (cuiva) ~ul în el (de...) A fi grozav de supărat. 4 (Fig; înv) Parte dinăuntru a ființei omenești Vz inimă, măruntaie, rărunchi. 5 (Reg) Lapți. 6 (Reg) Icre. 7 (Bot; reg; îc) ~-de-apă Nufăr galben (Nuphar Iuteum).

MAI⁴, maiuri, s. n. (Mold., Transilv.) Ficat. L-au spălat frumușel: inima, maiul. SBIERA, P. 291. Nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere. ȘEZ. III 150.

MAI⁴ maiuri n. pop. (la om și la animale) Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcțiile metabolice din organism; ficat. /<ung. máj

MAI s.n. (Mold., Ban.) Ficat. A: De înflorea splinii, de căldura maiului, de durerea stomahului, de înflarea picioarelor... să strică. NCCD, 317. Stăpînește peptul și coastili, maiul, stîlpul trupului. CAL. 1762, 120^r. ◊ În sintagma maiul cel negru = ficat. Maiul cel negru i-au fost sănătos. N. COSTIN. C: Hepar. Mai. Mái. LEX. MARS., 212. Etimologie: magh. máj. Cf. f i c a t.

3) maĭ n., pl. urĭ (ung. maj). Mold. Trans. Ficat.

maier² sn vz mai³

maiu n. Mold; Tr. ficat. [Ung. MÁJ].

mai² (ciocan; ficat) (reg.) s. n., pl. maiuri

mai³ (ciocan, ficat) (reg.) s. n., pl. maiuri

mai (ciocan, ficat) s. n., pl. maiuri

maiu, maiuri (unealtă și ficat).

MAI s. v. ciocan, ficat, mustuitor, pat, pilug, pisălog.

mai s. v. CIOCAN. FICAT. MUSTUITOR. PAT. PILUG. PISĂLOG.

mai (maiuri), s. n. – Ficat. Mag. máj (Tiktin; Gáldi, Dict., 143). În Mold. și Trans. (ALR, I, 46). – Der. măior, s. m. (Trans., caltaboș cu ficat de porc); măietic, s. m. (rar, caltaboș); măieș, s. m. (Trans., caltaboș).

mai², maiuri, s.n. – (reg.) Ficat. Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). – Din magh. maj „ficat” (Tiktin, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

mai², maiuri, s.n. – Ficat. – Din magh. maj „ficat”.

MAI³ s. n. I. 1. (Mold., Bucov., Transilv., Maram.; în Mold. adesea determinat prin „negru”) Ficat. Maiul cel negru i-au fost sănătos. N. COSTIN, ap. DDRF, cf. LEX. MARS. 212, COSTINESCU. Vin roșu.. . se bea toată luna mai cu credința că se preînnoiește și maiul (ficatul). N. LEON, MED. 75, cf. CANDREA, F. 317. De-abia mă mișc, mi s-o umflat maiul cît o bute. T. POPOVICI, S. 413. L-au luat din leagăn, l-au spinticat... și l-au spălat frumușel: inima, maiul, plămîiele, mațele, SBIERA, P. 291. Galbaza... e un fel de vierme lat, care se vîră în maiul și inima vitei. ȘEZ. III, 147, cf. I, 128. Alțî maiuri pîrjole, Inimńoara-ș măi prinde. VASILIU, C. 17. Să-l străpungi... Prin maiu, Pe sub maiu, Prin plomîi, Pe sub plomîi. PĂSCULESCU, L. P. 135. D’in maiu lui, D’in creeri[i] capului. DENSUSIANU, Ț. H. 99, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ARH. FOLK. V. 158, ib. VI,129, ALRM I/I h 69, ALR II/I MN 15, 6913/362. Călbadză pe mai. ALR I 1656/351, cf. 1656/361, ALR II 4134, 6251. Maierele (sau maiurile) albe (sau bălăi) = plămînii. ALRM I/I h 68, cf. ALR 4133/537. ◊ E x p r. A(-i) plesni (cuiva) maiul în el (de...) = a-i fi peste măsură de ciudă, a fi grozav de supărat, de enervat (de ceva); a-i plesni fierea de necaz v. f i e r e. Umbla ca năuc și-i spunea notarului ungur, cu care era prieten: – Plesnește maiu-n mine, măi T. POPOVICI, SE. 13. ◊ (La pl. cu valoare de sg. ALR II 4134/514, 551, sau denumind ficatul și plămînii la un loc. ALR I 751/116, ALR II 4134/537) Să mergi la gioiana. .. în mațăle ei, în stomahul ei, în maiurile ei și în splina ei. POP., ap. HEM 1626. 2. F i g. (Învechit) Partea cea mai dinăuntru a corpului, a ființei omenești. V. i n i m ă, m ă r u n t a i e, r ă r u n c h i. Ispiteaște-me, Doamne, și strînge-me, încinde zgăul (p î n t e c e l e H, maiul D) mieu și înrema mea. PSALT. 43. 3. (Regional) Lapți (ALR II 6238/260, 316); icre (ib. 6238/105). II. C o m p u s: (Bot.; regional) mai-de-apă = nufăr galben. Cf. p l ă m î n. (Voiniceni-Tîrgu Mureș), ALR II 6280/235. – Pl.: maiuri și maie. – Și: máiere s. f. pl. – Din magh. máj. – Maiere, pl. de la maieră < maiură s. f. refăcut din pl. maiuri.