MALOFAG, -Ă I. adj. care se hrănește cu pene, păr sau fulgi. II. s. n. pl. ordin de insecte asemănătoare păduchilor, care trăiesc pe păsări și mamifere, hrănindu-se cu pene, păr și descuamații ale pielii. (< fr. mallophage/s/)

malofage snp [At: DN³ / E: cf gr μᾶλλος „lână”, φᾶγεῖν „a mânca”] (Zlg) Ordin de insecte asemănătoare păduchilor, care trăiesc pe păsări și mamifere, hrănindu-se cu piele, păr și decuamații ale pielii.

MALOFAGE s.n. pl. (Zool.) Ordin de insecte asemănătoare păduchilor, care trăiesc pe păsări și mamifere, hrănindu-se cu pene, păr și descuamații ale pielii; (la sg.) insectă din acest ordin. [Cf. gr. mallos – lînă, phagein – a mînca].

MALO- „lînă, păr, pene, scuame”. ◊ gr. mallos „păr, lînă” > fr. mallo-, engl. id. > rom. malo-. □ ~fag (v. -fag), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu pene, păr sau fulgi. 2. s. n. pl., Ordin de insecte nearipate, care trăiesc pe păsări și pe mamifere, hrănindu-se cu penele și părul acestora; ~fagie (v. -fagie), s. f., pervertire a gustului la ovine, constînd în consumul lînii.