MARGHIOLI, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. ♦ A se preface. – Din marghiol.

marghioli [At: POLIZU / Pzi: ~lesc / E: marghiol] (Reg) 1 vr A se preface. 2 vt A trage pe sfoară. 3 vr A se ține de glume, de farse. 4 vr A face pozne. 5 vr A se ține mândru. 6 vr A face mofturi, fasoane. 7 vr A se chinui.

MARGHIOLI, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Reg. și fam.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. ♦ A se preface. – Din marghiol.

MARGHIOLI, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se fandosi, a se sclifosi, a face fasoane. ◊ A se văieta. Dihăniile... cădeau tumba cu labele-n sus, marghiolindu-se a moarte. DELAVRANCEA, S. 80.

A SE MARGHIOLI mă ~esc intranz. reg. fam. A face fasoane; a se fasoni; a se sclifosi. /Din marghiol

marghiolì v. 1. a fuduli; 2. a se preface: ați murit ori vă marghioliți? POP.

marghĭolésc (mă) v. refl. (d. marghĭol; ngr. margĭolévo, lucrez cu șiretenie). Fam. Mă prefac, mă fasolesc, mă sclifosesc: ĭa uĭte-te cum se marghĭolește mitocanca!

marghioli (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă marghiolesc, 3 sg. se marghiolește, imperf. 1 sg. mă marghioleam; conj. prez. 1 sg. să mă marghiolesc, 3 să se marghiolească; imper. 2 sg. afirm. marghiolește-te; ger. marghiolindu-mă

!marghioli (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se marghiolește, imperf. 3 sg. se marghiolea; conj. prez. 3 să se marghiolească

marghioli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. marghiolesc, imperf. 3 sg. marghiolea; conj. prez. 3 sg. și pl. marghiolească

MARGHIOLI vb. v. afecta, chinui, consuma, face, fandosi, făli, frământa, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, maimuțări, mândri, preface, prosti, sclifosi, semeți, simula, zbate, zbuciuma.

marghioli vb. v. AFECTA. CHINUI. CONSUMA. FACE. FANDOSI. FĂLI. FRĂMÎNTA. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MAIMUȚĂRI. MÎNDRI. PREFACE. PROSTI. SCLIFOSI. SEMEȚI. SIMULA. ZBATE. ZBUCIUMA.

marghioli, marghiolesc I v. t. 1. a fi inteligent în afaceri. 2. a se îmbogăți de pe urma capacității sale sexuale. II v. r. a face mofturi; a se alinta.

MARGHIOLI vb. IV. Refl. (Regional) 1. A se preface, a simula. Cf. m a r g h i o l (II). Ați murit, ori vă marghioliți? POP., ap. ȘĂINEANU, D. U. ♦ T r a n z. A păcăli, a trage pe sfoară. Cf. PONTBRIANT, D. 2. A se ține de glume, de farse, a face pozne. Cf. m a r g h i o l (I 2). Cf. POLIZU, BARCIANU, V., ALEXI, W. 3. A se tine mîndru, a se fuduli. Cf. m a r g h i o l (I 3). Cf. PAMFILE, A. R. 250, ȘĂINEANU, D. U. Se tot marghiolea cu știința lui. ap. CADE, cf. ALECSANDRI, P. P. 325, ALR II 3723/899. ♦ A face mofturi, fasoane ; a se alinta, a se sclifosi. Ce te tot marghiolești atîta? BUL. FIL. IV, 122. 4. A se chinui, a se zbuciuma, a se zvîrcoli. Cf. m a r g h i o l (II). Leii pustiilor și zmeii vînturilor turbate, dihăniile spurcate, cădeau tumba cu labele-n sus, marghiolîndu-se a moarte. DELAVRANCEA, S. 80. – Prez. ind. : marghiolesc. – V. marghiol.