23 de definiții pentru mata / matale

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATA pron. pers. (Reg. și fam.) Dumneata. [Gen.-dat.: matale.Var.: matale pron. pers.] – Din dumneata.

MATA pron. pers. (Reg. și fam.) Dumneata. [Gen.-dat.: matale.Var.: matale pron. pers.] – Din dumneata.

mata ppr [At: NEGRUZZI, S. III, 21 / V: ~tale, (reg) mătale / G-D: matale, mata / E: abr dumneata] (Pfm) Dumneata.

MATA pron. pers. (Mai ales în Mold.) Pronume de politețe de persoana a doua singular; dumneata. Ar trebui să-l chemi mata odată și să-l aduci la realitate. C. PETRESCU, C. V. 228. Formă gramaticală: gen.-dat. matale (întrebuințată uneori și la celelalte cazuri).

MATA pron. pers. reg., fam. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a singular; dumneata. [G.-D. matale; Var. matale] /Din dumneata

matà pr. abreviațiune familiară pentru dumniata.

matá (din dumneata), pron. pers. familiar de politeță îld. tu saŭ dumneata (est). Gen. și dativ matale (din dumitale). Uneorĭ se zice matale și ca nom. Există și un dim. glumeț orĭ ironic mătăluță. În Olt. Munt. vest, Trans. tále și tălică.

MATALE pron. pers. v. mata.

tale ppr [At: RĂDULESCU-CODIN, ap. DR. VI, 469 / E: (ma)tale] (Pop) Matale.

matale (mătăluță) pron. diminutive dela d-ta.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mata/matale (reg., pop.) pr., g.-d. matale

mata/matale (reg., fam.) pr., g.-d. matale

matale v. mata

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MATA pron. v. dumneata, dumneavoastră, tu.

mata pron. v. DUMNEATA. DUMNEAVOASTRĂ. TU.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATA pron. pers. (Mai ales în Mold. și familiar) Dumneata. Mata scîrbită! cum se poate? NEGRUZZI, S. III, 21. Vecinii moșiei matale. ALECSANDRI, T. 943, cf. 298. Ai zis matale fetii să vie mîine mai de dimineață ca să facă focul? CARAGIALE, O. VI, 62. Mi-a zis. . . : „Da ce, matale ești păgîn?” COȘBUC, B. 240. Cum să te las singură pe matale. Nu mă duc ! N. REV. R. I, 38. Cum te duci matale mîine la cîmp? D. ZAMFIRESCU, V. Ț. 179, cf. 42. Și această apropiere de mata îmi pare nespus de dulce. AGÎRBICEANU, T. 301. Mata ai aerul de a săpa prea adînc în sufletele omenești. HOGAȘ, DR. I, 226, cf. 224. Márturisește-ți, puică micșunea, Șoapta ce-o ții pe buzele matale. ARGHEZI, VERS. 130. De ce te agiți matale atîta? CAMIL PETRESCU, T. II, 120. N-avea mata grijă, că nu scapi de mine atît de ușor. C. PETRESCU, C. V. 363, cf. 228. Să nu crezi mata că nu sînt pregătit. BRĂESCU, A. 181. Ce să fac, dacă-i așa de frumoasă ibovnica matale, că mă scutură frigurile morții cînd o văd? G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I, 175. Nu vrei să iei mata o leacâ de supă? TEODOREANU, M. II, 38. Dar despre ce tabieturi și slăbiciuni e vorba, mă rog, matale? SADOVEANU, O. IX, 60. Zicea că. . . eu semăn cu matale. PREDA,168. Iorgule, mă rog matale, Dă-i cuiva vro cinci parale, Să-ți taie nucu din cale. ȘEZ. III, 22. – Gen.-dat.: matale și (invar.) mata. – Și: matále, (regional) mătále (ALEXI, W., PAMFILE, C. Ț. 350) pron. pers. – De la dumneata. Cf. m n e a t a.

Intrare: mata / matale
mata1 (pron.) pronume personal
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • mata
  • mata
plural
genitiv-dativ singular
  • matale
  • matale
plural
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P71.1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • matale
  • matale
plural
genitiv-dativ singular
  • matale
  • matale
plural
mătale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mata, mata / matale, matalepronume personal

etimologie:
  • dumneata DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.