17 definiții pentru merchez

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERCHEZ, merchezuri, s. n. 1. (Înv. și reg.) Tâlc (ascuns) al unui lucru; taină, rost, semnificație. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) la merchez = a-i conveni, a-i veni (cuiva) la îndemână. 2. (Fam.) Șmecherie, șiretlic, truc. – Din tc. merkez.

merchez sn [At: PANN, P. V. III, 107/15 / V: (înv) ~chiz / Pl: ~uri / E: tc merkez] 1 (Înv) Puct fix, determinat. 2 (Înv) Punct central. 3 (Mol, Mun; asr) Tâlc ascuns al unui lucru Si: taină, rost, semnificație. 4 (Îc) A-i veni (cuiva) la ~ A-i conveni cuiva Si: a-i veni la îndemână. 5 (Fam; asr) Șmecherie.

MERCHEZ, merchezuri, s. n. 1. (Reg.; astăzi rar) Tâlc (ascuns) al unui lucru; taină, rost, semnificație. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) la merchez = a-i conveni, a-i veni (cuiva) la îndemână. 2. (Fam.) Șmecherie, șiretlic, truc. – Din tc. merkez.

MERCHEZ, merchezuri, s. n. (Învechit) Rost, socoteală. Cine nu-i știe merchezul poate scotoci-n sertar cît poftește, că nu-i dă de fundul adevărat. CARAGIALE, O. III 42. ◊ Loc. adv. Cu merchez(ul) = cu iscusință. Dragostea zburdalnica Mult e grea pîrdalnica... Dar cine-i cunoaște miezul Ș-o pipăie cu merchezul, E ca pleava de ușoară. TEODORESCU, P. P. 302. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) la merchez = a-i veni la socoteală. Ha, aferim, frumos... așa-mi mai vine la merchez. ALECSANDRI, T. I 140. ♦ Meșteșug, dibăcie, șiretlic, truc. Eu joc conțină (= concina) oarbă cu fantele, și am eu merchezul meu. CARAGIALE, O. I 192.

MERCHEZ ~uri n. înv. Înțeles adânc, ascuns; noimă; tâlc. /<turc. merkez

merchez n. 1. rost: nu-i știe calului merchezul PANN; 2. dibăcie (în jocul de cărți): eu joc conțina oarbă cu fantele și am eu merchezul meu CR.; 3. îndemână: așa ’mi mai vine la merchez AL. [Turc. MERKEZ, loc central].

merchéz n., pl. urĭ (turc. [d ar.] merkez, centru, capitală, cartier general, corp de jandarmerie; bg. sîrb. merkez, poliție). Rar azĭ. Punct esențial. A ști merchezu la ceva, cuĭva, a ști cum să mînuĭeștĭ, să procedezĭ, a ști rostu. A-țĭ veni la merchez, a-țĭ veni la îndemînă (la socoteală), a-țĭ conveni. V. ogod, truc.

merchiz sm vz merchez

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

merchez (înv., reg.) s. n., pl. merchezuri

merchez (înv., reg.) s. n., pl. merchezuri

merchez s. n., pl. merchezuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MERCHEZ s. v. înțeles, rațiune, rost, semnificație, sens, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, tâlc, truc, viclenie, vicleșug.

merchez s. v. ÎNȚELES. RAȚIUNE. ROST. SEMNIFICAȚIE. SENS. STRATAGEMĂ. SUBTERFUGIU. ȘIRETENIE. ȘIRETLIC. ȘMECHERIE. TERTIP. TÎLC. TRUC. VICLENIE. VICLEȘUG.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

merchez (merchezuri), s. n. – Vicleșug, șiretlic, truc. Tc. merkez „centru” (Șeineanu, II, 256; Loebel 63; Lokotsch 1423).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

merchez, merchezuri s. n. șmecherie, șiretlic, truc

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MERCHÉZ s. n. 1. (învechit) Punct fix, determinat; punct central, centru. Cf. CIHAC, II, 595, GHEȚIE, R. M., BARCIANU, ALEXI, W. 2. (Mold.. Munt, astăzi rar.) Tîlc (ascuns) al unui lucru ; taină, rost, semnificație. Să-ți spui drept, păcat că-l vinde, Dar nici cu dînsul nu-l prinde Că nu îi știe merchezul. PANN, P. V. III, 107/15. Cine nu-i știe merchezul poate scotoci în sertar cît poftește, că nu-i dă de fundul adevărat. CARAGIALE, S. N. 46. Ușile mai toate au merchezele, adecă tainele lor. PAMFILE, I. C. 417. Toată treaba-i cu merchezul ei. id. J. II, 154. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) la merchez = a-i conveni (cuiva), a-i veni la îndemînă, a-i veni la socoteală. Na, aferim, frumos . . . , așa-mi mai vine la merchez. ALECSANDRI, T. 431, cf. DDRF, ȘIO I, 257, ALEXI, W. 3. (Familiar, astăzi rar) Șmecherie, tertip, șiretlic, truc. Ca cîrciumar. . . face măsurile mai mici, cu merchezuri. JIPESCU, ap. TDRG. Eu joc conțină oarbă cu fantele și am eu merchezul meu. CARAGIALE, O. VI, 188, cf. ZEITSCHRIFT, XVIII, 106, IORDAN, L. R. A. 198. Dragostea. . . mult e grea pîrdálnica: Dar cine-i cunoaște miezul Ș-o pipăie cu merchezul, E ca pleava de ușoară. TEODORESCU, P. P. 302. – Pl.: merchezuri și (rar) mercheze. – Și: (învechit) merchíz s. n. CIHAC, II, 595. – Din tc. merkez.

MERCHÍZ s. n. v. merchez.

Intrare: merchez
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merchez
  • merchezul
  • merchezu‑
plural
  • merchezuri
  • merchezurile
genitiv-dativ singular
  • merchez
  • merchezului
plural
  • merchezuri
  • merchezurilor
vocativ singular
plural
merchiz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

merchez, merchezurisubstantiv neutru

  • 1. învechit regional Tâlc (ascuns) al unui lucru. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cine nu-i știe merchezul poate scotoci-n sertar cît poftește, că nu-i dă de fundul adevărat. CARAGIALE, O. III 42. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu merchez(ul) = cu iscusință. DLRLC
      • format_quote Dragostea zburdalnica Mult e grea pîrdalnica... Dar cine-i cunoaște miezul Ș-o pipăie cu merchezul, E ca pleava de ușoară. TEODORESCU, P. P. 302. DLRLC
    • chat_bubble A-i veni (cuiva) la merchez = a-i conveni, a-i veni (cuiva) la îndemână. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: conveni
      • format_quote Ha, aferim, frumos... așa-mi mai vine la merchez. ALECSANDRI, T. I 140. DLRLC
  • 2. familiar Dibăcie, meșteșug, truc, șiretlic, șmecherie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu joc conțina (= concina) oarbă cu fantele, și am eu merchezul meu. CARAGIALE, O. I 192. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.