opțiuni
  • info

16 definiții pentru mocirlos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOCIRLOS, -OASĂ, mocirloși, -oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăștinos, noroios. – Mocirlă + suf. -os.

MOCIRLOS, -OASĂ, mocirloși, -oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăștinos, noroios. – Mocirlă + suf. -os.

mocirlos, ~oasă [At: LB / V: (reg) mogi~, mohâr~, morcelos / Pl: -oși, -oase / E: mocirlă + -os] 1 a Care este plin de mocirle (1), de noroi Si: mâlos, (reg) mociros, noroios, mlăștinos. 2 sf (Reg) Moină1 (1).

MOCIRLOS, -OASĂ, mocirloși, -oase, adj. (Despre un teren) Noroios. Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. Pîrîul Schitul, cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III 581.

MOCIRLOS ~oasă (~oși, ~oase) (despre terenuri) Care este acoperit cu (multe) mocirle; plin de mocirle; mlăștinos. /mocirlă + suf. ~os

mocirlos a. de mocirlă.

mocirlós, -oásă adj. (d. mocirlă). Acoperit de mocirlă: loc mocirlos.

mociros, ~oasă a [At: BÎRLEA, C. P. 72 / Pl: ~oși, ~oase / E: mociră + -os] (Mar) Mocirlos (1).

mogirlos, ~oasă a vz mocirlos

mohârlos, ~oasă a vz mocirlos

morcelos, ~oasă a vz mocirlos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mocirlos adj. m., pl. mocirloși; f. mocirloasă, pl. mocirloase

mocirlos adj. m., pl. mocirloși; f. mocirloasă, pl. mocirloase

mocirlos adj. m., pl. mocirloși; f. sg. mocirloasă, pl. mocirloase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOCIRLOS adj. 1. v. mlăștinos. 2. v. noroios.

MOCIRLOS adj. 1. (GEOGR.) mlăștinos, smîrcos, (pop.) băltos, rovinos, (reg.) băhnos, mlăcos, rîtos, (Transilv. și Mold.) mărghilos, ploștinos. (O regiune ~.) 2. mîlos, mlăștinos, nămolos, noroios, (înv. și pop.) tinos, (reg.) glodos, gloduros, (prin Maram.) mociros. (Un drum ~.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOCIRLOS, -LOASĂ adj. 1. Care este plin de mocirle (1), de noroi, de mîl; noroios, mîlos, (regional) mociros; mlăștinos. Cf. LB. Pămîntul ește bățos, mocirlos. I. IONESCU, P. 48. Pîrîul Schitul cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III, 581. O grotă fără stînci și mocirloasă. CAMIL PETRESCU, V. 53. Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. Pe marginile mocirloase călcau adîncindu-se și lășîndu-se leneș să le îmbuce coca pămîntului neagră, cirezile de bivoli. ARGHEZI, P. T. 159. Un loc împădurit și mocirlos, primăvara și toamna raiul brîndușelor și. . . al ghioceilor. BENIUC, M. C. I, 72, cf. ALR SN III h 845. 2. (Regional, în sintagma) Vreme mocirloasă = moină1 (1) (Lipovăț-Vaslui). ALR I 1 228/510. – Pl.: mocirloși, -oase. - Și: (regional) mogirlós, -oásă (CHEST. II 73/281), mohîrlós, -oásă (ib. 73/400), morcelós, -oásă (H XII 226) adj. – Mocirlă + suf. -os.

Intrare: mocirlos
mocirlos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mocirlos
  • mocirlosul
  • mocirlosu‑
  • mocirloasă
  • mocirloasa
plural
  • mocirloși
  • mocirloșii
  • mocirloase
  • mocirloasele
genitiv-dativ singular
  • mocirlos
  • mocirlosului
  • mocirloase
  • mocirloasei
plural
  • mocirloși
  • mocirloșilor
  • mocirloase
  • mocirloaselor
vocativ singular — —
plural — —
mogirlos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
morcelos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mohârlos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mocirlos, mocirloasăadjectiv

  • 1. Plin de mocirle, de noroi, de mâl. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mlăștinos noroios
    • format_quote Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. DLRLC
    • format_quote Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. DLRLC
    • format_quote Pîrîul Schitul, cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III 581. DLRLC
etimologie:
  • Mocirlă + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.