9 definiții pentru munculiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUNCULIȚĂ, munculițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui muncă; muncușoară. – Muncă + suf. -uliță.
munculiță sf [At: GORJAN, H. IV, 169/30 / E: muncă + -uliță] (Fam) 1-14 (Șhp) Muncă (9-10, 20-24) (ușoară) Si: (fam) muncușoară (1-14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUNCULIȚĂ, munculițe, s. f. Diminutiv al lui muncă; muncușoară. – Muncă + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUNCULIȚĂ s. f. Diminutiv al lui muncă. 1. v. muncă (1). Ne-am răfuit pe dreptul și pe munculița noastră și a părinților părinților noștri. C. PETRESCU, R. DR. 19. Nu-i păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui. ISPIRESCU, U. 205. Tot tortul se face cîlți și-i păcat de munculița mea. ȘEZ. V 10. 2. v. muncă (3). Putem spune că ni s-a dus munculița noastră pe gîrlă. C. PETRESCU, Î. II 209. Birul greu, podveada grea, Vai de munculița mea! TEODORESCU, P. P. 290.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
munculiță (pop.) s. f., g.-d. art. munculiței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
munculiță (pop.) s. f., g.-d. art. munculiței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
munculiță s. f., g.-d. art. munculiței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUNCULIȚĂ s. muncușoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUNCULIȚĂ s. muncușoară.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
munculiță, munculițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui muncă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: muncușoară
- Ne-am răfuit pe dreptul și pe munculița noastră și a părinților părinților noștri. C. PETRESCU, R. DR. 19. DLRLC
- Nu-i păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui. ISPIRESCU, U. 205. DLRLC
- Tot tortul se face cîlți și-i păcat de munculița mea. ȘEZ. V 10. DLRLC
- Putem spune că ni s-a dus munculița noastră pe gîrlă. C. PETRESCU, Î. II 209. DLRLC
- Birul greu, podveada grea, Vai de munculița mea! TEODORESCU, P. P. 290. DLRLC
-
etimologie:
- Muncă + sufix -uliță. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.