opțiuni
  • info

18 definiții pentru mură (fruct)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MURĂ1, mure, s. f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ◊ Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. – Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum „mură”).

MURĂ1, mure, s. f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ◊ Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. – Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum „mură”).

mură1 [At: BIBLIA (1688), 7021/43 / V: (reg) ~re (Pl și: ~ri) / Pl: ~re / E: ml morum] 1 sf (Bot; îrg) Dudă. 2 sf (Bot; șîc ~re-negrii, ~-neagră, ~-de-pădure, ~-de-rug, ~re-ursești, ~re-românești) Fruct comestibil, negru și lucios al murului2. 3 sf (Îas) Fruct al rugului. 4 sf (Îls) ~ în gură Lucru de-a gata, obținut fără osteneală. 5 sf (Reg; îe) A lua cuiva ~ra din gură A-i lua cuiva un lucru de a cărui stăpânire se credea sigur. 6 a (Reg) De culoare neagră, ca mura1 (2). 7 sf (Trs) Afină. 8 sfp (Reg; îc) ~re-roșii (sau ~de-casă) Zmeură cultivată. 9 sfp (Trs) Frecăței.

MURĂ, mure, s. f. 1. Fructul comestibil, negru și lucios, asemănător cu smeura, al murului1. Văd în zori cum merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. Ea culege fragi și mure De sub brazi, de prin tufari. ALECSANDRI, P. A. 154. Spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie Și cîte mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU, M. 349. Frumos e badea la gură, Ca și roua de pe mură. HODOȘ, P. P. 62. (în metafore și comparații) Mai mare dragul să fi privit pe Davidică... cu ochii mari, negri ca murele și scînteietori ca fulgerul. CREANGĂ, A. 95. Din ochi negri îți dă mure, Ce știu mințile să fure. BELDICEANU, P. 85. Pentru ochi ca murele Ocolesc pădurile,.JARNÍK-BÎRSEANU, 18. Ochișorii lin, Mura cîmpului! ALECSANDRI, P. P. 3. ◊ Expr. (În construcție cu verbele «a da», «a pica», «a aștepta», «a vrea» etc.) Mură în gură = fără muncă, fără oboseală, de-a gata. Cum să-i pice lui mură în gură o bucățică așa de bună. ISPIRESCU, M. V. 35. 2. Mur1. Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. C. PETRESCU, S. 215. Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54.

MURĂ ~e f. Fructul murului. * Mura-n-gură ceva obținut fără osteneală, de-a gata. /< lat. mora

MURĂ s. f. (Ban.) Cheag. Murĕ. Intestinum constius. (i. l. d. crassius). AC, 354. Etimologie: cf. alb. mullë.

mură f. 1. rodul murului; 2. Tr. dudă: ochi negri ca murele; 3. pl. murele gâtului, amigdale; 4. rânză (la bou). [Lat. MORA].

1) múră f., pl. e (lat. môrum, pop. môra, a. î.; it. cat. sp. mora, vfr. meure, nfr. mûre, pg. amora). Fructu muruluĭ: o cofă de mure. Ochĭ ca murele, ochĭ negri și frumoșĭ. A aștepta mură’n gură, a aștepta cîștig fără muncă, pară mălăĭață. Amigdală (ghindură) la gîtu vitelor. V. momiță 2.

mure3 sf vz mură1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mură s. f., g.-d. art. murei; pl. mure

mură s. f., g.-d. art. murei; pl. mure

mură (glandă, fruct, parâmă) s. f., g.-d. art. murei; pl. mure

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MURĂ s. v. dudă, pipotă, rânză, saramură, stomac măcinător.

MURĂ s. (BOT.) (reg.) pomiță.

mură s. v. DUDĂ. PIPOTĂ. RÎNZĂ. SARAMURĂ.

MURĂ s. (BOT.) (reg.) pomiță.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a aștepta să-i pice mură-n gură expr. (pop.) a nu acționa pentru atingerea unui scop; a rămâne impasibil într-o situație în care s-ar impune o acțiune imediată

a-i da cuiva mură-n gură expr. a-i da cuiva aproape integral soluția unei probleme pe care ar trebui s-o rezolve singur.

mură-n gură expr. lucru fără muncă / fără osteneală / de-a gata.

Intrare: mură (fruct)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mură
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mură, muresubstantiv feminin

  • 1. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului. DEX '09 DLRLC
    sinonime: dudă pomiță diminutive: murișoară
    • format_quote Văd în zori cum merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. DLRLC
    • format_quote Ea culege fragi și mure De sub brazi, de prin tufari. ALECSANDRI, P. A. 154. DLRLC
    • format_quote Spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie Și cîte mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU, M. 349. DLRLC
    • format_quote Frumos e badea la gură, Ca și roua de pe mură. HODOȘ, P. P. 62. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ Mai mare dragul să fi privit pe Davidică... cu ochii mari, negri ca murele și scînteietori ca fulgerul. CREANGĂ, A. 95. DLRLC
    • format_quote metaforic Din ochi negri îți dă mure, Ce știu mințile să fure. BELDICEANU, P. 85. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ Pentru ochi ca murele Ocolesc pădurile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 18. DLRLC
    • format_quote metaforic în comparații / la comparativ Ochișorii lui, Mura cîmpului! ALECSANDRI, P. P. 3. DLRLC
    • chat_bubble Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cum să-i pice lui mură în gură o bucățică așa de bună. ISPIRESCU, M. V. 35. DLRLC
  • 2. Mur. DLRLC
    sinonime: mur
    • format_quote Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. C. PETRESCU, S. 215. DLRLC
    • format_quote Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54. DLRLC
etimologie:
  • limba latină mora (pluralul, devenit singular, al lui morum „mură”). DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.