18 definiții pentru naște

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.

naște [At: PSALT. 319 / Pzi: nasc / E: ml nascere] 1 vt (D. femei) A aduce pe lume un copil. Si: (pop) a face, (înv) a prăsi. 2 vt (Înv; d. bărbați) A concepe. 3 vt (D. animale) A făta. 4 vt (Gmț; d. păsări) A oua. 5 vr (D. oameni) A căpăta viață. 6 vi (Îcs) Unul naște ș-altul moare Unuia îi merge bine și altuia rău. 7 vi (Îcs) Ce ~ din pisică șoareci mănâncă sau ce ~ din găină râcâie la pământ Se spune pentru a arăta că defectele morale ale părinților se transmit și la copii. 8 vt A crea. 9 vt A produce. 10 vt A face să apară. 11 vt A provoca. 12 vr A se forma. 13 vr A se ivi.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. (Despre ființe) A da viață, a aduce pe lume, a face un copil. V. procrea. Alungat-o-ai pe dînsa, ca departe de părinți, În coliba împistrită, ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83. După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 247. Părinții noștri, Care ne-au făcut, Care ne-au născut. TEODORESCU, P. P. 422. ♦ Fig. A produce; a provoca, a stîrni. Și boale ce mizeria ș-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi. EMINESCU, O. I 61. Asta poate să nască mari complicațiuni. ALECSANDRI, T. I 409. Iubirea de sine... naște pofte, desfătare. CONACHI, P. 276. 2. Refl. (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. Mai încolo e casa în care m-am născut. SADOVEANU, O. VII 60. Cînd voi pune eu mîna mea cea dreaptă pe mijlocul tău, atunci să plesnească cercul acesta și numai atunci să se nască pruncul din tine. CREANGĂ, P. 88. Socoți d-ta c-oi lăsa eu să-mi stricați bunătate de casă, unde m-am născut, unde-am crescut. ALECSANDRI, T. I 359. ◊ Intranz. Naștem oare pentru-a naște și trăim ca să trăim? MACEDONSKI, O. I 72. Ce naște din pisică șoareci mănîncă, se spune despre cineva pentru a arăta că a moștenit defectele părinților săi. 3. Refl. Fig. A apărea, a se ivi, a se forma. Azvîrlea cîte o privire pe ogorul arat și pe brazda care se năștea sub plug. DUMITRIU, V. L. 5. Vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. EMINESCU, O. I 176. Un mistreț odată turburase rîul Unde calul, mîndru, căci nu știe frîul, Merse de bău; Cearta se născu. BOLINTINEANU, O. 194. ◊ Intranz. Sara acoperise valea și de la răsărit năștea luna, din nouri și codri. SADOVEANU, Z. C. 30. Vom determina... la ce epocă și pe ce tărîm au născut deosebitele inspirațiuni poetice. ODOBESCU, S. I 218. Din moarte naște viață, din întuneric soare, Din țărna mormîntală răsare dulce floare! ALECSANDRI, P. A. 92.

A NÁȘTE nasc tranz. A face să se nască; a procrea. * Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moștenit de la părinți anumite apucături rele. /<lat. nascere

A SE NÁȘTE mă nasc intranz. 1) (despre ființe) A apărea pe lume; a căpăta viață. * ~ cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua ființă; a se forma. /<lat. nascere

naște v. 1. a da naștere unei ființe: a născut o fată; 2. a veni în lume: s’a născut în luna Maiu; 3. fig. a (se) produce: mânia naște greșelile. [Lat. NASCI].

nasc, născút a náște v. tr. (lat. *nascere, îld. nasci, natus sum, a se naște; it. náscere, a se naște; pv. naisser, fr. naître, sp. nacer, pg. nascer. V.nat, cumnat). Daŭ naștere, scot la lumină, vorbind de ființele ca încep vĭața: împărăteasa a născut un fiŭ, pisica niște puĭ. Fig. Produc: capu prostuluĭ nu naște nimica. V. intr. Mă nasc: ce naște din pisică, șoaricĭ mănîncă. (Prov.). V. refl. Ĭaŭ naștere, încep a trăĭ la lumină. V. făt 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

naște (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 2 sg. naști, 3 sg. naște, imperf. 1 sg. nășteam, perf. s. 1 sg. născui, m.m.c.p. 1 pl. născuserăm; conj. prez. 1 sg. să nasc, 3 să nască; ger. născând; part. născut

naște (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. naștem; conj. prez. 3 să nască; ger. născând; part. născut

náște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. náștem; part. născut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NÁȘTE vb. v. afla, apărea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, isca, ivi, începe, născoci, plănui, plăsmui, porni, produce, proiecta, realiza, scorni, stârni.

NÁȘTE vb. 1. a face, (pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. v. procrea. 3. v. făta. 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă.) 6. v. stârni. 7. v. provoca.

NAȘTE vb. 1. a face, (înv. și pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. a procrea, (înv. și pop.) a rodi, (înv. și reg.) a plodi, (Olt.) a polimi. (Nu mai poate ~ din cauza unei afecțiuni.) 3. a face, a făta, (prin Transilv.) a pui. (Vaca a ~ un vițel.) 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică șoareci mănîncă.) 6. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a stîrni, (înv. și reg.) a scorni, (înv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discuții furtunoase.) 7. a isca, a produce, a provoca, a ridica, a stîrni. (Cartea a ~ multe obiecții.)

naște vb. v. AFLA. APĂREA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INVENTA. ISCA. IVI. ÎNCEPE. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PORNI. PRODUCE. PROIECTA. REALIZA. SCORNI. STÎRNI.

A (se) naște ≠ a (se) sfârși, a deceda, a muri, a pieri, a răposa, a sucomba, a ucide

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

náște (násc, născút), vb.1. (Înv.) A făta. – 2. A aduce la lumină, a apărea. – 3. (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. – 4. A ieși, a se produce. – Mr. nascu, megl. nasc, istr. nǫscu. Lat. nascĕre (Pușcariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), cf. it. nascere, prov. naisser, fr. naître, cat. naixer, sp. nacer, port. nascer.Der. născare, s. f. (naștere); născător, adj. (generator, care dă naștere; s. m., tată); născut, s. n. (înv., naștere; înv., Nașterea Domnului); naștere, s. f. (faptul de a naște; Crăciun; început; organ genital femeiesc); renaște, vb., format după fr. renaître; Renaștere, s. f., după fr. Renaissance. Cf. nat.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EX NIHILO NIHIL (lat.) din nimic nu se naște nimic – Lucrețiu, „De rerum natura”, I, 149. Principiul cauzalității, preluat de la Epicur și întâlnit și la alți autori antici.

Der Mensch ist frei geschaffen (germ. „Omul e născut să fie liber”) – vezi: Lhomme est né libre. LIT.

Intrare: naște
verb (VT617)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • naște
  • naștere
  • născut
  • născutu‑
  • născând
  • născându‑
singular plural
  • naște
  • naști
  • nașteți
  • nășteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nasc
(să)
  • nasc
  • nășteam
  • născui
  • născusem
a II-a (tu)
  • naști
(să)
  • naști
  • nășteai
  • născuși
  • născuseși
a III-a (el, ea)
  • naște
(să)
  • nască
  • năștea
  • născu
  • născuse
plural I (noi)
  • naștem
(să)
  • naștem
  • nășteam
  • născurăm
  • născuserăm
  • născusem
a II-a (voi)
  • nașteți
(să)
  • nașteți
  • nășteați
  • născurăți
  • născuserăți
  • născuseți
a III-a (ei, ele)
  • nasc
(să)
  • nască
  • nășteau
  • născu
  • născuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

naște, nascverb

  • 1. tranzitiv A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: procrea
    • format_quote Alungat-o-ai pe dînsa, ca departe de părinți, În coliba împistrită, ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83. DLRLC
    • format_quote După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 247. DLRLC
    • format_quote Părinții noștri, Care ne-au făcut, Care ne-au născut. TEODORESCU, P. P. 422. DLRLC
    • 1.1. Făta. DEX '09 DEX '98
      sinonime: făta
  • 2. reflexiv A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai încolo e casa în care m-am născut. SADOVEANU, O. VII 60. DLRLC
    • format_quote Cînd voi pune eu mîna mea cea dreaptă pe mijlocul tău, atunci să plesnească cercul acesta și numai atunci să se nască pruncul din tine. CREANGĂ, P. 88. DLRLC
    • format_quote Socoți d-ta c-oi lăsa eu să-mi stricați bunătate de casă, unde m-am născut, unde-am crescut. ALECSANDRI, T. I 359. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Ce naște din pisică șoareci mănâncă, se spune despre cineva pentru a arăta că a moștenit defectele părinților săi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote intranzitiv Naștem oare pentru-a naște și trăim ca să trăim? MACEDONSKI, O. I 72. DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat Crea, plăsmui, produce, provoca, stârni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și boale ce mizeria ș-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi. EMINESCU, O. I 61. DLRLC
    • format_quote Asta poate să nască mari complicațiuni. ALECSANDRI, T. I 409. DLRLC
    • format_quote Iubirea de sine... naște pofte, desfătare. CONACHI, P. 276. DLRLC
  • 4. reflexiv figurat A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Azvîrlea cîte o privire pe ogorul arat și pe brazda care se năștea sub plug. DUMITRIU, V. L. 5. DLRLC
    • format_quote Vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. EMINESCU, O. I 176. DLRLC
    • format_quote Un mistreț odată turburase rîul Unde calul, mîndru, căci nu știe frîul, Merse de bău; Cearta se născu. BOLINTINEANU, O. 194. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Sara acoperise valea și de la răsărit năștea luna, din nouri și codri. SADOVEANU, Z. C. 30. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Vom determina... la ce epocă și pe ce tărîm au născut deosebitele inspirațiuni poetice. ODOBESCU, S. I 218. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Din moarte naște viață, din întuneric soare, Din țărna mormîntală răsare dulce floare! ALECSANDRI, P. A. 92.. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.