8 definiții pentru necontestabil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NECONTESTABIL, -Ă, necontestabili, -e, adj. (Rar) Incontestabil. – Pref. ne- + contestabil.
necontestabil, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: ne- + contestabil] Incontestabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECONTESTABIL, -Ă, necontestabili, -e, adj. (Rar) Incontestabil. – Ne- + contestabil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
necontestabil a. ce nu poate fi contestat: adevăr necontestabil.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incontestábil, -ă adj. (d. contestabil; fr. -able). Care nu poate fi contestat: adevăr incontestabil. Adv. În mod incontestabil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
necontestabil adj. m., pl. necontestabili; f. sg. necontestabilă, pl. necontestabile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NECONTESTABIL adj. v. categoric.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NECONTESTABIL adj. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
necontestabil, necontestabilăadjectiv
- 1. Categoric, incontestabil. DEX '09 DEX '98sinonime: categoric incontestabil
etimologie:
- ne- + contestabil. DEX '09