11 definiții pentru nedreptăți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. – Din nedreptate.

NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. – Din nedreptate.

nedreptăți vt [At: (a. 1918) URICARIUL, XV, 252 / Pzi: esc / E: nedreptate] 1 A-i face cuiva o nedreptate (2) Si: a năpăstui, a oropsi. 2 A persecuta.

NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata (pe cineva) în chip nedrept, a face (cuiva) o nedreptate. I se părea lui că îl nedreptățește profund. Averea se împărțea, după o serie de legate deosebite, în trei părți. CAMIL PETRESCU, U. N. 33.

A NEDREPTĂȚI ~esc tranz. (persoane) A face să suporte o nedreptate. /Din nedreptate

nedreptățésc v. tr. Fac nedreptate cuĭva.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nedreptăți (a ~) (desp. ne-drep-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, 3 sg. nedreptățește, imperf. 1 nedreptățeam; conj. prez. 1 sg. să nedreptățesc, 3 să nedreptățească

nedreptăți (a ~) (ne-drep-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, imperf. 3 sg. nedreptățea; conj. prez. 3 să nedreptățească

nedreptăți vb. (sil. -drep-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, imperf. 3 sg. nedreptățea; conj. prez. 3 sg. și pl. nedreptățească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEDREPTĂȚI vb. a năpăstui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a urgisi, (înv. și reg.) a strîmbătăți, (înv.) a obidi, (grecism înv.) a catatrexi. (De ce îl ~ ?)

Intrare: nedreptăți
  • silabație: ne-drep- info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nedreptăți
  • nedreptățire
  • nedreptățit
  • nedreptățitu‑
  • nedreptățind
  • nedreptățindu‑
singular plural
  • nedreptățește
  • nedreptățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nedreptățesc
(să)
  • nedreptățesc
  • nedreptățeam
  • nedreptății
  • nedreptățisem
a II-a (tu)
  • nedreptățești
(să)
  • nedreptățești
  • nedreptățeai
  • nedreptățiși
  • nedreptățiseși
a III-a (el, ea)
  • nedreptățește
(să)
  • nedreptățească
  • nedreptățea
  • nedreptăți
  • nedreptățise
plural I (noi)
  • nedreptățim
(să)
  • nedreptățim
  • nedreptățeam
  • nedreptățirăm
  • nedreptățiserăm
  • nedreptățisem
a II-a (voi)
  • nedreptățiți
(să)
  • nedreptățiți
  • nedreptățeați
  • nedreptățirăți
  • nedreptățiserăți
  • nedreptățiseți
a III-a (ei, ele)
  • nedreptățesc
(să)
  • nedreptățească
  • nedreptățeau
  • nedreptăți
  • nedreptățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nedreptăți, nedreptățescverb

  • 1. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: persecuta
    • format_quote I se părea lui că îl nedreptățește profund. Averea se împărțea, după o serie de legate deosebite, în trei părți. CAMIL PETRESCU, U. N. 33. DLRLC
etimologie:
  • nedreptate DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.