12 definiții pentru nepoftit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEPOFTIT, -Ă, nepoftiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este chemat, invitat, poftit sau dorit. – Pref. ne- + poftit.

nepoftit, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + poftit] (Pfm) 1-2 smf, a (Om) care nu a fost invitat. 3 sm (Îe) ~ul n-are scaun Se spune despre cei care se amestecă în treburile sau în vorba altora. 4 a Care nu este dorit.

NEPOFTIT, -Ă, nepoftiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este chemat, invitat, poftit sau dorit. – Ne- + poftit.

NEPOFTIT, -Ă, nepoftiți -te, adj. Nechemat, neinvitat. Ochi un scaun, îl trase cu hotărîre în fața biroului și se instală nepoftit. C. PETRESCU, C. V. 146. Eu sînt sărăcia, răspunse ea, și am venit nepoftită. ISPIRESCU, L. 207. Cată-ți de treabă! ce te amesteci dumneata nepoftit în vorba noastră? CARAGIALE, O. VII 296. ♦ Nedorit. Prea ai meșteșugul de a mi te vîrî nepoftită în suflet. HOGAȘ, M. N. 21. ◊ (Substantivat) Nepoftitul n-are scaun.

nepoftit a. și m. care n’a fost invitat: nepoftitul scaun n’are.

nepoftít, -ă adj. Care n’a fost poftit (neinvitat): nepoftitu n’are scaun (Prov.). Fig. Nedorit, neplăcut: Jidaniĭ îs oaspețĭ nepoftițĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nepoftit adj. m., pl. nepoftiți; f. nepofti, pl. nepoftite

nepoftit adj. m., pl. nepoftiți; f. nepoftită, pl. nepoftite

nepoftit adj. m., pl. nepoftiți; f. sg. nepoftită, pl. nepoftite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEPOFTIT adj. 1. v. nechemat. 2. inoportun, nedorit, neoportun. (Oaspete ~.)

NEPOFTIT adj. 1. nechemat, neinvitat. (Persoană ~.) 2. inoportun, nedorit, neoportun. (Oaspete ~.)

Intrare: nepoftit
nepoftit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nepoftit
  • nepoftitul
  • nepoftitu‑
  • nepofti
  • nepoftita
plural
  • nepoftiți
  • nepoftiții
  • nepoftite
  • nepoftitele
genitiv-dativ singular
  • nepoftit
  • nepoftitului
  • nepoftite
  • nepoftitei
plural
  • nepoftiți
  • nepoftiților
  • nepoftite
  • nepoftitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nepoftit, nepoftiadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care nu este chemat, invitat, poftit sau dorit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ochi un scaun, îl trase cu hotărîre în fața biroului și se instală nepoftit. C. PETRESCU, C. V. 146. DLRLC
    • format_quote Eu sînt sărăcia, răspunse ea, și am venit nepoftită. ISPIRESCU, L. 207. DLRLC
    • format_quote Cată-ți de treabă! ce te amesteci dumneata nepoftit în vorba noastră? CARAGIALE, O. VII 296. DLRLC
    • format_quote Prea ai meșteșugul de a mi te vîrî nepoftită în suflet. HOGAȘ, M. N. 21. DLRLC
    • format_quote Nepoftitul n-are scaun. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + poftit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.