13 definiții pentru nerușinat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NERUȘINAT, -Ă, nerușinați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este lipsit de rușine, de bună-cuviință; obraznic, impertinent, neobrăzat; p. ext. imoral, depravat, stricat. – Pref. ne- + rușinat.

nerușinat, ~ă [At: CORESI, L. 515/16 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + rușinat] 1 a (Îvr) Care nu s-a făcut de rușine. 2 a (Îvr) Care nu trebuie să se rușineze. 3 a (Îvr) Demn. 4-5 smf, a (Om) lipsit de rușine, de bună-cuviință Si: impertinent, insolent, neobrăzat (1-2), obraznic, (înv) nerușinos (2-3). 6-7 smf, a (Om) imoral. 8 a Care denotă nerușinare (1).

NERUȘINAT, -Ă, nerușinați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este lipsit de rușine, de bună-cuviință; obraznic, impertinent, neobrăzat; p. ext. imoral, depravat, stricat. – Ne- + rușinat.

NERUȘINAT, -Ă, nerușinați, -te, adj. Care este lipsit de rușine, impudic; obraznic, impertinent. Minciuni, minciuni. Gaiță nerușinată!... Nu o credeți. ALECSANDRI, T. I 417. Cunoști tu cine sîntem, și ți se cade ție, Lichea nerușinată, astfel să ne vorbești? ALEXANDRESCU, M. 322. ◊ (Substantivat) Să nu te mai arăți în ochii mei, nerușinato! ALECSANDRI, T. I 362.

NERUȘINAT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la rușinat) 1) Care nu are rușine; impudic; indecent. 2) Care nesocotește buna-cuviință; obraznic; impertinent; insolent. /ne- + rușinat

nerușinát, -ă adj. Lipsit de rușine.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!nerușinat adj. m., s. m., pl. nerușinați; adj. f., s. f. nerușina, pl. nerușinate

nerușinat adj. m., pl. nerușinați; f. nerușinată, pl. nerușinate

nerușinat adj. m., pl. nerușinați; f. sg. nerușinată, pl. nerușinate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NERUȘINAT adj. 1. v. obraznic. 2. v. corupt. 3. v. obscen.

NERUȘINAT adj. 1. arogant, impertinent, insolent, irevențios, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș, (livr.) prezumțios, (rar) neînfrînat, (pop. și fam.) țîfnos, (înv. și reg.) rușinat, (Transilv.) șulhetic, (înv.) nerușinos, (fam. fig.) botos. (Om ~.) 2. corupt, decăzut, depravat, desfrînat, destrăbălat, dezmățat, imoral, pervertit, stricat, vicios, (livr.) libertin, (rar) deșănțat, (pop. și fam.) parșiv, (pop.) deșucheat, (înv. și reg.) rușinat, (reg.) șucheat, teșmenit, (înv.) aselghicesc, demoralizat, spurcat. (Duce o viață ~.) 3. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, obscen, pornografic, scabros, scîrbos, trivial, vulgar, (livr.) licențios, (înv. și pop.) scîrnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deșucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă ~.)

Intrare: nerușinat
nerușinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nerușinat
  • nerușinatul
  • nerușinatu‑
  • nerușina
  • nerușinata
plural
  • nerușinați
  • nerușinații
  • nerușinate
  • nerușinatele
genitiv-dativ singular
  • nerușinat
  • nerușinatului
  • nerușinate
  • nerușinatei
plural
  • nerușinați
  • nerușinaților
  • nerușinate
  • nerușinatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nerușinat, nerușinaadjectiv

etimologie:
  • Prefix ne- + rușinat. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.