7 definiții pentru nestrămutare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
nestrămutare sf [At: ANTIM, P. XVI / Pl: ~tări / E: ne- + strămutare] (Asr) 1 Calitate a unui lucru de a rămâne neschimbat, definitiv. 2 (Pex) Durabilitate. 3 (Pex) Fermitate. 4 (Pex) Dârzenie. 5 (Îlav) Cu ~ În mod hotărât Si: ferm.
nestrămutare f. starea celui nestrămutat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nestrămutáre f. Stare de a fi nestrămutat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NESTRĂMUTARE s. v. hotărâre.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NESTRĂMUTARE s. v. durabilitate, rezistență, soliditate, tărie, trăinicie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NESTRĂMUTARE s. dîrzenie, fermitate, hotărîre, intransigență, neclintire, neînduplecare, neșovăire, statornicie, (livr.) decizie, (înv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nestrămutare s. v. DURABILITATE. REZISTENȚĂ. SOLIDITATE. TĂRIE. TRĂINICIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||