13 definiții pentru nevinovat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nicio vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Pref. ne- + vinovat.

nevinovat, ~ă [At: COD. VOR. 144/2 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + vinovat] 1-2 smf, a (Om) care nu este vinovat. 3-4 smf, a (Persoană) care nu are nici o vină. 5-6 smf, a (Om) fără păcat Si: curat, drept. 7-8 smf, a (Îvr) (Om) scutit de datorii. 9-10 smf, a (Îvr) (Om) fără sarcini. 11-12 smf, a (Îvr) (Om) liber. 13-14 smf, a (Om) care nu este atins de rău. 15-16 smf, a (Om) care ignoră răul Si: (înv) nezlobiv (1). 17-18 smf, a (Pex) (Om) inocent. 19-20 smf, a (Om) care este incapabil de a comite un rău Si: (înv) nezlobiv (2). 21-22 smf, a (Pex) (Om) lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie Si: naiv (1-2). 23 a Care denotă inocență, candoare. 24 a Care denotă naivitate (1). 25 a Care nu ascunde nimic rău Si: inofensiv.

NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nici o vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Ne- + vinovat.

NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. 1. Care nu e vinovat, care nu are nici o vină, fără vină. Să curm viața atîtor gîzulițe nevinovate. CREANGĂ, P. 237. Ce lucru poate să fie, Să mă bage în robie, Nelegat, nevinovat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. Că-s nevinovată Ca apa curată. ALECSANDRI, P. P. 117. 2. Curat la suflet, candid, inocent; cast. Mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. CREANGĂ, A. 38. Nu zîmbea nici la cîntecul nevinovat al copilului. EMINESCU, N. 3. Un copil blînd și nevinovat ca o fată mare. ALECSANDRI, T. I 343. ◊ Fig. Ani de-a rîndul... nevinovații și suavii trandafiri mi-au fost inimici. GALACTION, O. I 58. ◊ (Substantivat) Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI, S. I 65.

NEVINOVAT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la vinovat) 1) Care nu este vinovat. * A face pe ~tul se spune despre o persoană vinovată dar care se poartă parcă nu ar avea nici o vină. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care exprima curățenie sufletească; predispus să facă numai bine; inocent; candid. Privire ~tă. /ne- + vinovat

nevinovat a. 1. care nu e vinovat; 2. scutit de păcate, candid: suflet nevinovat; 3. simplu, prea naiv: ființă nevinovată.

nevinovát, -ă adj. (ne și vinovat). Inocent, lipsit de vină. Naiv. Lipsit de răutate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!nevinovat adj. m., s. m., pl. nevinovați; adj. f., s. f. nevinova, pl. nevinovate corectat(ă)

nevinovat adj. m., pl. nevinovați; f. nevinovată, pl. nevinovate

nevinovat adj. m., pl. nevinovați; f. sg. nevinovată, pl. nevinovate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEVINOVAT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. v. inocent.

NEVINOVAT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, pudic, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (O dragoste ~.)

Intrare: nevinovat
nevinovat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nevinovat
  • nevinovatul
  • nevinovatu‑
  • nevinova
  • nevinovata
plural
  • nevinovați
  • nevinovații
  • nevinovate
  • nevinovatele
genitiv-dativ singular
  • nevinovat
  • nevinovatului
  • nevinovate
  • nevinovatei
plural
  • nevinovați
  • nevinovaților
  • nevinovate
  • nevinovatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nevinovat, nevinovaadjectiv

adesea substantivat
  • 1. Care nu este vinovat, care nu are nicio vină; fără vină. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Să curm viața atîtor gîzulițe nevinovate. CREANGĂ, P. 237. DLRLC
    • format_quote Ce lucru poate să fie, Să mă bage în robie, Nelegat, nevinovat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
    • format_quote Că-s nevinovată Ca apa curată. ALECSANDRI, P. P. 117. DLRLC
  • 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. CREANGĂ, A. 38. DLRLC
    • format_quote Nu zîmbea nici la cîntecul nevinovat al copilului. EMINESCU, N. 3. DLRLC
    • format_quote Un copil blînd și nevinovat ca o fată mare. ALECSANDRI, T. I 343. DLRLC
    • format_quote figurat Ani de-a rîndul... nevinovații și suavii trandafiri mi-au fost inimici. GALACTION, O. I 58. DLRLC
    • format_quote Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI, S. I 65. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie. DEX '09 DEX '98
      sinonime: naiv
    • 2.2. Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. DEX '09 DEX '98
    • 2.3. Care nu ascunde nimic rău. DEX '09 DEX '98
      sinonime: inofensiv
etimologie:
  • Prefix ne- + vinovat. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.