NÍMENI pron. neg. (Indică inexistența unei ființe) Niciun om; nicio ființă. [Gen.-dat.: nimănui. – Var.: nímenea, (reg.) níme, nímene pron. neg.] – Lat. nemo, neminem.

nimeni [At: COD. VOR. 54/5 / G-D: ~mănui, (îrg) ~mului, ~munui, (reg) ~mănuie, ~nui / V: ~enea (G-D: ~mănuia, (înv) ~mănuilea, ~munuia, ~muluilea), (îrg) nime, nimea, ~ele, ~mene, ~eri, nimi, ~mine, ~minea (G-D: ~minuia), ~mini (G-D: ~minui, ~minlui), (înv) neminea (G-D: nemănuia, nemunuia) (reg) nima, nimă, ~enile, ~enilea, nimnea, nimni / E: ml nemo, -inem] 1 png (Îcn; înv și fără negație) Nici un om Si: (înv) neștine, (reg) nimeric. 2 png (Îs) Copil al nimănui Orfan. 3 png (Îe) A fi ca ~ de pe lume A fi ciudat, cu comportări neobișnuite. 4 png (Îe) A nu fi cununat cu ~ A nu avea nici o obligație față de cineva. 5 png (Îae) A nu depinde de cineva. 6 sm Om lipsit de valoare, căruia nu i se acordă nici o considerație. 7 sm (Reg; îs) Nimea (sau nima) oamenilor (sau a lumii) Om prăpădit, de nimic. 8 sm (Reg; îs) Nime-n drum Om fără adăpost.

NÍMENI pron. neg. Nici un om; nici o ființă. [Gen.-dat.: nimănui – Var.: nímenea, (reg.) níme, nímene pron. neg.] – Lat. nemo, neminem.

NÍMENI pron. neg. Nici o persoană, nici un om. Copilul se ridică și, fără să se uite la nimeni, porni pe uliță în sus. REBREANU, R. II 33. Mă cuprinde dor adînc de țară Și n-am pe nimeni să-mi potoale dorul. IOSIF, P. 22. Taina voastră-n veci de veci La nimeni n-o s-o spui! COȘBUC, P. I 232. Nimeni nu o știa de unde este și cine este. NEGRUZZI, S. I 43. – Forme gramaticale: gen.-dat. nimănui și (regional) nimărui (ALECSANDRI, P.I 81), (învechit) nimului (GHICA, A. 728). – Variante: níme (HASDEU, R. V. 123, EMINESCU, O. I 55), nímene (CREANGĂ, A. 200, EMINESCU, O. I 55), nímenea (BENIUC, V. 59, SADOVEANU, P. M. 47, ANGHEL, PR. 7), (regional) nímine (RUSSO, O. 28) pron. neg.

NÍMENI pron. neg. Nici o persoană. ~ altul. [Var. nimenea] /<lat. nemo, neminem

nimeni pr. niciun om: n’a venit nimeni. [Lat. NEMINEM].

nímeni (vest), nímenea și -rea (est.; ea dift.) pron. negativ m. sing., gen. al nimănúĭ și -rúĭ saŭ al lu nim- (vrom. némene[a] și neme, d. lat. nêmo, némisis, din ne, nu și hômo, hôminis, om; it. [Pistoia] nimo, cors. nimu, sard. nemus. Nimerea e un rest de rotacizm ca și oamerĭ îld. oamenĭ). Nicĭ un om: nimenĭ nu e absolut fericit. – Vechĭ și nimene, nimenile(a), nimerile(a), nimele(a). Azĭ (maĭ rar) și níme(a), în Banat și Olt. nima. Gen. vechĭ și nimunúĭ, -urúĭ, -ulúĭ și -ălúĭ. Azĭ (Munt. vest) și nimuluĭ.

neme png vz nimeni corectat(ă)

nemeni png vz nimeni

neminea prn vz nimeni

nima png vz nimeni

nimă png vz nimeni

nime png vz nimeni

nimea png vz nimeni

nimele png vz nimeni

nimene png vz nimeni

nimenea png vz nimeni

nimenile png vz nimeni

nimenilea png vz nimeni

nimeri² png vz nimeni

nimi¹ png vz nimeni corectat(ă)

nimine png vz nimeni

niminea png vz nimeni

niminerile png vz nimeni

nimini png vz nimeni

niminilea png vz nimeni

nimnea png vz nimeni

nimni png vz nimeni

NÍME pron. neg. v. nimeni.

NÍMENE pron. neg. v. nimeni.

NÍMENEA pron. neg. v. nimeni.

NÍMINE pron. neg. v. nimeni.

nime pr. Mold. nimeni: după el nime nu plângea. [Lat. NEMO].

némene(a) și néme V. nimeni.

níma V. nimeăĭ.

níme și nímea (ea dift.) pron. Rar. Nimenĭ.

!nimeni¹ pr., g.-d. nimănui

+nimeni² s. m. (E un ~.)

nimeni/(pop.) nimenea pr., g.-d. nimănui/nimănuia

nímeni/nímenea pr., g.-d. nimănúi/nimănúia

nimeni, nimănui gen.

NÍMENI pron. (Munt. și prin Olt.) nimeric, (înv.) neștine. (~ să nu știe.)

NIMENI pron. (Munt. și prin Olt.) nimeric, (înv.) neștine. (~ să nu știe.)

Nimeni ≠ cineva

nímeni pron. – Niciunul. – Var. nimene(a), nime, nimenilea, (Banat, Olt.) nima. Megl. nimen, nimea, nimini. Lat. nĕmo, nēmĭnem (Pușcariu 1130; Candrea-Dens., 1231; REW 5886), cf. it. nimo, sard. nimus, cors. nimo. Var. nime provine din nominativ (cf. om, oameni), sau reprezintă o formă disimulată. Gen. nimănui, nimărui, nimunui, nimălui.

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS, SATIS NULLI (lat.) multora soarta le dă prea mult, nimănui destul (cât i-ar trebui) – Martial, „Epigrammata”, 12, 10, 2.

MAN WIRD NIE BETROGEN, MAN BETRÜGT SICH SELBST (germ.) nimeni nu te poate înșela, te înșeli numai tu însuți – Goethe, „Maximen und Reflexionen”. Dacă ai căzut victima unei înșelătorii, înseamnă că eroarea se află în tine.

NEMO CENSETUR IGNORARE LEGEM (lat.) nimeni nu are voie să nu cunoască legea – Adagiu din dreptul roman. Necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.

NEMO IUDEX IN CAUSA SUA (lat.) nimeni nu este judecător în propriul său proces – Adagiu din dreptul roman. Nu poți fi imparțial în judecarea propriei cauze.

NEMO PATRIAM, QUIA MAGNA EST, AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nu-și iubește patria fiindcă este mare, ci pentru că este a sa – Seneca, „Epistulae”, 66, 26.

NEMO PRAESUMITUR MALUS NISI PROBETUR (lat.) nimeni nu este socotit vinovat dacă nu se dovedește (vinovăția) – Principiu de drept roman.

NEMO PROPHETA IN PATRIA SUA (lat.) nimeni nu este profet în țara sa – Luca, 4, 24.

RES NULLIUS (lat.) lucru al nimănui – Termen juridic desemnând un bun asupra căruia nu există drept de proprietate.

Nemo propheta in patria sua (lat. „Nimeni nu-i profet în țara lui”) – Cartea lui Luca (cap. IV, vers. 24) – unde se povestește că Isus, cînd s-a reîntors la Nazareth și i s-a cerut să facă și în orașul lui vindecări miraculoase ca la Capernaum, ar fi răspuns că nimeni nu-i proroc în patria sa, adică de obicei reușești mai bine în altă parte decît la tine acasă. Părăsind domeniul biblic, cuvintele acestea vor să arate că adesea acțiunile, lucrările sau spusele noastre găsesc mai multă încredere, obțin mai mare succes în alte locuri decît în cel de baștină, decît în orașul, în cercul sau în familia noastră. Cu acest înțeles expresia e folosită și astăzi. În Franța a devenit proverb „Nul n’est prophète dans son pays”. BIB.

No man’s land (engl. „Țara nimănui”) – După declararea ultimului război mondial, nu s-a întreprins nici o acțiune militară la granița franco-germană între liniile de fortificații Maginot și Siegfried. Cum trecuse mai mult timp și nici una dintre părțile combatante nu îndrăznea să pornească atacul, zona respectivă căpătase denumirea de „no mans land”. De atunci expresia a rămas să desemneze teritoriul dintre două granițe, care nu aparține nici unuia din cele două state ; sau o regiune pustie, adormită ; sau un loc unde se așteaptă evenimente ce nu se produc ; sau – cum spunea atît de sugestiv Mihail Sadoveanu – „locul unde nu se întîmplă nimic!” IST.

neica nimeni expr. (peior.) individ insignifiant.