13 definiții pentru nimicnicie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIMICNICIE s. f. (Înv.) 1. Deșertăciune, zădărnicie. 2. Lipsă de însemnătate, de valoare; nimicie. – Nimicnici + suf. -ie.

nimicnicie sf [At: MARCOVICI, C. 36/11 / V: (rar) nem~ / Pl: ~ii / E: nimicnici + -ie] 1 Lipsă de valoare, de importanță Si: (înv) nimicie. 2 Meschinărie. 3 Deșertăciune. 4 (Nob) Sentiment de zădărnicie.

NIMICNICIE, nimicnicii, s. f. 1. Deșertăciune, zădărnicie. 2. Lipsă de însemnătate, de valoare; nimicie. – Nimicnici + suf. -ie.

NIMICNICIE, nimicnicii, s. f. Deșertăciune, zădărnicie. Filozofia acea banală de a ședea pe malurile unui rîu și a ne gîndi, după mersul undelor lui, la nimicnicia vieții, astfel de melancolie filozofică nu are Eminescu. IONESCU-RION, C. 87. ♦ Lipsă de însemnătate, micime. Singurătatea și nimicnicia lui îi păreau mai insuportabile decît într-o pustietate de nisipuri. C. PETRESCU, C. V. 58. Se lăsă ostenit pe scaun, zdrobit de sentimentul nimicniciei lui. VLAHUȚĂ, O. A. II 285. Și cînd el ar avea o minte mai isteață, Atunce ar cunoaște Și-ar plînge mai amar a sa nimicnicie. DONICI, F. 82.

NIMICNICIE nimicnicii f. 1) Lipsă de valoare sau de însemnătate. 2) Lucru fără rost; zădărnicie; deșertăciune. /a nimicnici + suf. ~ie

nimicnicíe f. (d. nimic). Nulitate, vanitate: nimicnicia gloriiĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nimicnicie (înv.) s. f., art. nimicnicia, g.-d. nimicnicii, art. nimicniciei

nimicnicie (înv.) s. f., art. nimicnicia, g.-d. nimicnicii, art. nimicniciei

nimicnicie s. f., art. nimicnicia, g.-d. nimicnicii, art. nimicniciei; pl. nimicnicii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NIMICNICIE s. v. deșertăciune.

NIMICNICIE s. deșertăciune, inutilitate, nimic, zădărnicie, (înv.) mișelie, nimicie. (Psalmistul afirmă că totul e ~.)

Intrare: nimicnicie
nimicnicie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimicnicie
  • nimicnicia
plural
  • nimicnicii
  • nimicniciile
genitiv-dativ singular
  • nimicnicii
  • nimicniciei
plural
  • nimicnicii
  • nimicniciilor
vocativ singular
plural
nemicnicie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nimicnicie, nimicniciisubstantiv feminin

învechit
  • 1. Deșertăciune, zădărnicie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Filozofia acea banală de a ședea pe malurile unui rîu și a ne gîndi, după mersul undelor lui, la nimicnicia vieții, astfel de melancolie filozofică nu are Eminescu. IONESCU-RION, C. 87. DLRLC
  • 2. Lipsă de însemnătate, de valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Singurătatea și nimicnicia lui îi păreau mai insuportabile decît într-o pustietate de nisipuri. C. PETRESCU, C. V. 58. DLRLC
    • format_quote Se lăsă ostenit pe scaun, zdrobit de sentimentul nimicniciei lui. VLAHUȚĂ, O. A. II 285. DLRLC
    • format_quote Și cînd el ar avea o minte mai isteață, Atunce ar cunoaște Și-ar plînge mai amar a sa nimicnicie. DONICI, F. 82. DLRLC
etimologie:
  • Nimicnici + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.