nodul sm [At: ALEXI, W. / V: (rar) ~ă sf / Pl: ~i, ~e sn / E: fr nodule] 1 (Med) Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice Si: nodozitate (6), (pop) nod (24). 2 (Med) Tumoare. 3 (Glg) Mică masă de piatră cuprinsă într-o rocă mai puțin dură.

NODUL, nodule, s. n., și noduli, s. m. Mică umflătură anormală (la animale sau la plante).

NODUL s.m. Umflătură mică anormală (la animale sau plante). [< fr. nodule, cf. lat. nodulus – nod].

NODUL s. m. 1. mică umflătură care apare în diferite regiuni ale corpului, în unele boli cronice. 2. (geol.) concrețiune de piatră într-o zonă mai puțin dură. (< fr. nodule, lat. nodulus)

NODUL ~i m. 1) Umflătură mică, ce apare pe corp ca urmare a unor boli cronice. 2) geol. Porțiune mică de piatră, având duritatea mai ridicată decât cea a stratului în care se află. /<fr. nodule, lat. nodulus

nodulă sf vz nodul

nodul s. m., pl. noduli

nodul s. m., pl. noduli

nodul s. m., pl. noduli

nodul, (engl.= nodule (concretion)) → concrețiune.

NODUL s. m. 1. (Med.) Umflătură, tumoare, nod (II 4), nodozitate (2), (popular) ghindură. În cazurile observate de mine, sferulele nu se găseau de regulă în mijlocul nodulelor. babeș,o. a. i, 118. După infecție, apare pe piele un nodul. ygrec, m. n. 47. Apar „erupții nupțiale” sub forma unor mici nodule albe pe cap și pe laturele corpului. c. antonescu, p. 60, cf. dl, DM, DN. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o rocă mai puțin dură. cf. alexi, w., cade. Peste „seria de Iacila” se dispun concordant depozite calcaro-grezoase sau calcaro-marnoase, albe sau gălbui, care conțin adesea nodule de silex. geologia, 61. Se întîlnește [în Bucegi]... un banc de calcar brun, ...foarte bogat în nodule feruginoase. oncescu, g. 135. – pl.: noduli și (n.) nodule. – Și : (rar) nodulă s. f. alexi, w., cade. – Din fr. nodule.