NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. (Pop.; la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedi, nividi vb. IV] – Din sl. navoditi.

năvădi vt [At: PSALT. 312 / V: (reg) nav~, năbă~, ~vedi, ~veli, nev~, nevedi, neveli, nevidi, nivedi, nividi / Pzi: ~desc / E: slv наводити] 1 (Înv) A aduce. 2 (Înv) A pune în mișcare Si: a acționa, a mâna. 3 A trece firele de urzeală printre ițe și prin spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii.

NĂVĂDI, Mold. NEVEDI, NIVIDI (-desc) vb. tr. și intr. ⛓ A trece firele urzelii printre ițe și spată: a urzit pânza... a năvădit-o și a țesut-o, de a făcut chiar trîmbe (R.-COD.) [vsl. navesti, –vedą].

NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. (La războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedi, nividi vb. IV] – Din sl. navoditi.

NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. A trece firele urzelii printre ițe și spată în ordinea cerută de modelul țesăturii. Am plecat la arat, Ș-am arat ș-am sămănat Cînepă. Și m-am dus ș-am cules-o... Ș-am urzit-o, Ș-am năvădit-o, Ș-am învelit-o, Ș-am țesut-o. PĂSCULESCU, L. P. 147. Variante: nevedi (ALECSANDRI, P. III 261), nividi (CREANGĂ, A. 62) vb. IV.

A NĂVĂDI ~esc tranz. (fire de urzeală) A trece prin ițe și spată. /<sl. navoditi

navădi v vz năvădi

năbădi² v vz năvădi

năvedi^[1] v vz năvădi modificată

năveli v vz năvădi

nevădi v vz năvădi

nevedi v vz năvădi

neveli v vz năvădi

nevidi¹ v vz năvădi

nivedi v vz năvădi

nividi v vz năvădi

NEVEDI 👉 NĂVĂDI.

❍NIVIDI 👉 NĂVĂDI.

navădì v. V. nevedì.

nevedì v. a petrece firele de pânză printre iță și spată: le împletește, nevedește AL. [Slav. NAVEDÓ, a aduce, a introduce, a băga].

nividì v. Mold. V. nevedì: alte sumane să le nividească și să înceapă a le țese din nou CR.

năvădésc V. nevedesc.

năvedésc V. nevedesc.

nevedésc v. tr. (d. vechĭu năvedesc, aduc, d. vsl. nuvesti-navedon, „aduc, vîr”, compus ca și do-, po- și iz-vedesc. V. vodă). Sud. (rTP. 3, 9-12, 103 și GrS. 6, 60). Vîr urzeala printre ițe și spată cînd așez războĭu de țesut. – Și năvădesc și înăvădesc.

nividésc V. nevedesc.

năvădi (a ~) (a țese) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădesc, 3 sg. năvădește, imperf. 1 năvădeam; conj. prez. 1 sg. să năvădesc, 3 să năvădească

năvădi (a ~) (a țese) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădesc, imperf. 3 sg. năvădea; conj. prez. 3 să năvădească

năvădi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădesc, imperf. 3 sg. năvădea; conj. prez. 3 sg. și pl. năvădească

năvădi

năvădesc, -deam 1 imp.

năvădi (năvădesc, năvădit), vb. – A urzi, a dispune urzeala. – Var. năvedi, nevedi. Mr. năvădire, megl. năviies. Sl. navesti, navedą „a duce” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 460; Miklosich, Lexicon, 398), cf. dovedi, izvodi. – Der. năvădit, s. n. (urzeală); năvăditură, s. f. (urzit). Megl. provine direct din bg. navijă.

NĂVĂDI vb. (TEXT.) a rosti, a rostui. (A ~ urzeala.)

NĂVĂDI vb. (TEXT.) a rosti, a rostui. (A ~ urzeala.)

năvădí, v.t. v. nevedi.

nevedi, nevedesc, (năvădi), vb. tranz. – (reg.) (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop, 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco, 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX, MDA); din vsl. navedo „a aduce, a introduce, a băga” (Miklosich, Cihac, cf. DER; Șăineanu, Scriban).

nevedi, nevedesc, vb. tranz. – (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX).

NĂVĂDI vb. IV. tranz. (Folosit și absol.) 1. (Învechit) A aduce, a mîna¹ (5). Că întră calul lu faraonu cu carele și cu călarii întru mare; și năvedi (măra v, adusă d) spr-inși Domnul apa mariei. psalt. 312, cf. coresi, ps. 410/1. 2. (Complementul indică firele de urzeală) A trece printre ițe și prin spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. Cf. lb. A să învețe a cînta în ghitară și n-a să știe a nevedi pînza. negruzzi, s. i, 299. Se îngrămădise... o mulțime de trebi pe capul mamei: niște sumane să le scoată din stative; altele să le nividească și să înceapă a le țese din nou. creangă, a. 62, cf. liuba-iana, m. 119. In ziua de Barbura... femeile se feresc... de a nu țese, de a nu năvădi ori coase. n. leon, Med. 153. Eu pe păreți pot urzi Și-amîndoi vom nevedi Și-i vedea ce pînz-a fi. marian, sa. 59. Cînd nividește pînza, de vine musafiri un barbat, ajunge batatură. șez. i, 153. Cînd războiul întindea Și pînza o nevedea, Cu brăglile cînd lovea, Toate firele rupea. hodoș, p. p. 199. Acela are o copilă cam proastă: Urza pînza pe după casă Și-o nivide printr-o leasă. Mat. folk. 1 471. A și urzit pînză, a învolt-o, a năvădit-o și a țesut-o, de a făcut chiar trîmbe. rădulescu-codin, î. 189, cf. 315. Ș-am arat, ș-am sămănat Cînepă... Ș-am urzit-o, Ș-am năvădit-o. păsculescu, l. p. 147. Pe părete oi urzi, Ș-amîndoi om nevedi. bîrlea, b. 63. (fig.) Furam zăpezii frăgezimea, Căldura primăverii-ntîie, Să năvădesc poema blîndă A mînii tale ce mîngîie. beniuc, c. p. 55. ◊ refl. pas. Sulul se rîdică și urzeala de pre dînsul se nevedește prin ițe, adecă se trec firile jumătate în sus și jumătate în jos. i. ionescu, m. 690. ◊ refl. impers. Prin unele părți se spune anumit că în aceste zile nu trebuie să se țese, să se năvădească sau să se coase. pamfile, s. t. 149. Fugi, junghi, Nu junghia, Pîn’s-a năvădi. Mat. folk. 1 600. – prez. ind.: năvădesc. – Și: (regional) năvedi, năveli (alr i 1 282/675), năbădi (ddrf), navădi (șăineanu, d. u.), nevădi (alr i 1 284/249, 354, 1 287/90, 350, 354), nevedi, neveli (ib. 1 282/675), nevidi (ib. 1 282/227, 573), nivedi (h x 357), nividi vb. IV. – Din v. sl. наводити.