opțiuni
  • info

5 definiții pentru năzărit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂZĂRI, năzăresc, vb. IV. 1. Refl. A i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci. ♦ A-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu. 2. Intranz. și refl. A se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări. ♦ Tranz. (Pop.) A vedea (nedeslușit, de departe); a zări, a observa. [Prez. ind. și: năzar] – Din sl. nazirati.

A NĂZĂRI pers. 3 năzare intranz. A apărea vag și fugitiv (ca o nălucă); a se arăta vederii pentru un timp scurt; a năluci. [Și năzărește] /<sl. nazirati

A SE NĂZĂRI pers. 3 se năzare intranz. 1) (construit cu dativul) A i se părea ca real (ceea ce, de fapt, nu există); a (i) se năluci. 2) A-i veni un gând ciudat și neașteptat; a-i abate. [Și se năzărește] /<sl. nazirati

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năzări vb., ind. prez. 3 sg. năzare / năzărește, imperf. 3 sg. năzărea; conj. prez. 3 sg. și pl. năzară / năzărească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂZĂRI vb. 1. v. părea. 2. a-l apuca, a-i cășuna, a-i veni, (înv. și reg.) a-i abate, (Transilv.) a-i tonca, (fig.) a-i trăsni. (Nu știu ce i s-a ~ așa deodată.)

Intrare: năzărit
năzărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năzărit
  • năzăritul
  • năzăritu‑
  • năzărită
  • năzărita
plural
  • năzăriți
  • năzăriții
  • năzărite
  • năzăritele
genitiv-dativ singular
  • năzărit
  • năzăritului
  • năzărite
  • năzăritei
plural
  • năzăriți
  • năzăriților
  • năzărite
  • năzăritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năzări, năzarverb

popular familiar
  • 1. reflexiv A i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci. DEX '09 DLRLC
    sinonime: năluci
    • format_quote Parcă i se năzărea între buruiene umbra lui Mitru. CAMILAR, N. I 109. DLRLC
    • format_quote Mereu i se năzărea că aude pași prin grădină sau prin celelalte camere. REBREANU, R. II 119. DLRLC
    • format_quote I se năzare ca la caii cei cu nărav. ALECSANDRI, T. 1173. DLRLC
    • 1.1. A-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote I se năzare de măritiș. STANCU, D. 312. DLRLC
      • format_quote I s-a năzărit că nu e bună mîncarea. SANDU-ALDEA, U. P. 191. DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv A se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări. DEX '09 DLRLC
    sinonime: ivi întrezări
    • format_quote O clipă a năzărit apa-morților spre mormîntul vechii Histrii. SADOVEANU, O. L. 22. DLRLC
    • format_quote Lui Stoicea îi năzări... o sclipitură ca de brici. Era iazul. GALACTION, O. I 46. DLRLC
    • format_quote Năzare bătrînul în bolta ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. EMINESCU, O. IV 327. DLRLC
    • format_quote Un cap buhos se năzări la geam. CAMILAR, N. I 76. DLRLC
    • format_quote Nestinsul foc de veghe se năzărește mic. LESNEA, I. 34. DLRLC
    • format_quote Departe se năzare Un greu convoi cu strigăt de pierzare. IOSIF, P. 26. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A vedea (nedeslușit, de departe). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: observa vedea zări
      • format_quote Ioviță, frate, asculta, Îndărăt că se uita, Puținel că-l năzărea. PĂSCULESCU, L. P. 258. DLRLC
      • format_quote Osteniți și însetați nevoie-mare, năzăriră o fată mare, care cînta și secera cu multă hărnicie în mijlocul unui lan de griu. ȘEZ. XII 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.