11 definiții pentru obștesc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBȘTESC, -EASCĂ, obștești, adj. Care privește poporul, care aparține poporului; p. ext. comun, general, colectiv, public. ◊ (Înv.) Obștească Adunare = organ legislativ suprem în Țările Române, Adunare Națională; p. ext. consiliu consultativ. ◊ Expr. A-și da obștescul sfârșit = a muri. ♦ (Înv.) Unanim. – Obște + suf. -esc.

obștesc, ~ească a [At: BIBLIA (1688) 5/13 / Pl: ~ești / E: obște + -esc] 1 Care privește poporal. 2 Care aparține poporului. 3 (Pex) Colectiv. 4 (Înv; îs) ~ească adunare Organ legislativ suprem în țările românești. 5 (Pex) Consiliu consultativ. 6 (Îs) Casă ~ească Consiliu comunal. 7 (Îs) Sfat ~ Adunare. 8 (Pfm; îe) A-și da ~ul sfârșit A muri. 9 (Înv) Unanim. 10 Obișnuit. 11 (Înv) Care privește colectivitatea călugărilor dintr-o mănăstire. corectat(ă)

OBȘTESC, -EASCĂ, obștești, adj. Care privește poporul, care aparține poporului; p. ext. comun, general, colectiv, public. ◊ (Înv.) Obștească Adunare = organ legislativ suprem în țările românești, Adunare Naționala; p. ext. consiliu consultativ. ◊ Expr. A-și da obștescul sfârșit = a muri. ♦ (Înv.) Unanim. – Obște + suf. -esc.

OBȘTESC, -EASCĂ, obștești, adj. Comun pentru tot poporul, care aparține întregului popor; public, general, colectiv. Proprietatea obștească asupra mijloacelor de producție. Muncă de folos obștesc.După vrednicia lui și după săvîrșirea învățăturii e chemat la slujbele obștești. SADOVEANU, E. 27. Numai tu să nu iei parte la obșteasca înfrățire? ALECSANDRI, O. 91. Cei ce ostenesc întru binele obștesc, Neprivind la răsplătire, Sînt prea vrednici de cinstire. DONICI, F. 19. ◊ (învechit) Obșteasca adunare = reprezentanța poporului, adunarea națională. O trimise la obșteasca adunare. NEGRUZZI, S. I 225. Erau din drept mădidari ai sfatului domnesc și ai obșteștilor adunări. BĂLCESCU, O. I 17. Impăratul... Porunci să s-adune obșteasca adunare. ALEXANDRESCU, M. 331. ◊ Expr. A-și da obștescul sfîrșit = a muri. Sînt în clipa de a-mi da obștescul sfîrșit. ISPIRESCU, E. 41.

OBȘTESC ~ească (~ești) 1) Care ține de obște; propriu obștii. Viață ~ească. Interese ~ești. 2) Care se referă la deservirea benevolă (politică, culturală, profesională etc.) a necesităților societății. Muncă ~ească. Treburi ~ești. 3) Care este comun pentru toți; destinat tuturor; comun; colectiv. Avut ~. Datorie ~ească. /obște + suf. ~esc

obștesc a. 1. public: obșteasca obișnuită Adunare; 2. comun: obștescul sfârșit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obștesc adj. m., f. obștească; pl. m. și f. obștești

obștesc adj. m., f. obștească; pl. m. și f. obștești

obștesc adj. m., f. obștească; pl. m. și f. obștești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBȘTESC adj. 1. colectiv, comun, general, public. (Probleme de interes ~.) 2. general, universal. (Pace ~.)

OBȘTESC adj. 1. colectiv, comun, general, public. (Probleme de interes ~.) 2. general, universal. (Pace ~.)

Intrare: obștesc
obștesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obștesc
  • obștescul
  • obștescu‑
  • obștească
  • obșteasca
plural
  • obștești
  • obșteștii
  • obștești
  • obșteștile
genitiv-dativ singular
  • obștesc
  • obștescului
  • obștești
  • obșteștii
plural
  • obștești
  • obșteștilor
  • obștești
  • obșteștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obștesc, obșteascăadjectiv

  • 1. Care privește poporul, care aparține poporului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Proprietatea obștească asupra mijloacelor de producție. Muncă de folos obștesc.
    • format_quote După vrednicia lui și după săvîrșirea învățăturii e chemat la slujbele obștești. SADOVEANU, E. 27.
    • format_quote Numai tu să nu iei parte la obșteasca înfrățire? ALECSANDRI, O. 91.
    • format_quote Cei ce ostenesc întru binele obștesc, Neprivind la răsplătire, Sînt prea vrednici de cinstire. DONICI, F. 19.
    • 1.1. prin extensiune Colectiv, comun, general, public. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. învechit Obștească Adunare = organ legislativ suprem în Țările Române, Adunare Națională. DEX '09 DLRLC
      • format_quote O trimise la obșteasca adunare. NEGRUZZI, S. I 225. DLRLC
      • format_quote Erau din drept mădulari ai sfatului domnesc și ai obșteștilor adunări. BĂLCESCU, O. I 17. DLRLC
      • format_quote Împăratul... Porunci să s-adune obșteasca adunare. ALEXANDRESCU, M. 331. DLRLC
    • 1.3. învechit Unanim. DEX '09 DEX '98
      sinonime: unanim
    • chat_bubble A-și da obștescul sfârșit = muri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote Sînt în clipa de a-mi da obștescul sfîrșit. ISPIRESCU, E. 41. DLRLC
etimologie:
  • Obște + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.