7 definiții pentru ocărâre

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCĂRÂRE, ocărâri, s. f. Acțiunea de a ocărî și rezultatul ei; ocară, mustrare, dojană. – V. ocărî.

ocărâre sf [At: PSALT. 35 / V: (reg) ~rire / Pl: ~ri / E: ocărî] 1 Ocară. 2 Desconsiderare. 3 Defăimare. 4 Insultă.

OCĂRÂRE, ocărâri, s. f. (Rar) Acțiunea de a ocărî și rezultatul ei; ocară, mustrare, dojană. – V. ocărî.

OCĂRÎRE, ocărîri, s. f. Acțiunea de a ocărî; mustrare, ocară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ocărâre s. f., g.-d. art. ocărârii; pl. ocărâri

ocărâre s. f., g.-d. art. ocărârii; pl. ocărâri

ocărâre s. f., g.-d. art. ocărârii; pl. ocărâri

Intrare: ocărâre
ocărâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocărâre
  • ocărârea
plural
  • ocărâri
  • ocărârile
genitiv-dativ singular
  • ocărâri
  • ocărârii
plural
  • ocărâri
  • ocărârilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocărâre, ocărârisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi ocărî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.