8 definiții pentru oglindit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
oglindit1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 48v/15 / E: oglindi] 1 (Îvr) Examinare. 2 (Îrg) Observare. 3-4 Oglindire (2-3). 5 Reprezentare.
oglindit2, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 257 / Pl: ~iți, ~e / E: oglindi] 1-6 (Rar) Care se oglindește (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OGLINDI, oglindesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă. ♦ Refl. (Despre oameni) A se privi în oglindă; a se admira (privindu-se în oglindă). ♦ Refl. Fig. (Despre stări, fenomene, acțiuni etc.) A apărea ca un reflex al anumitor împrejurări; a se răsfrânge. ♦ Tranz. A înfățișa, a reprezenta. [Var.: (înv. și reg.) oglinda vb. I.] – Din sl. oglendati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
A OGLINDI ~esc tranz. 1) A face să se oglindească. 2) (realitatea în artă) A reda prin mijloace artistice; a înfățișa; a reprezenta; a reflecta. /<sl. oglendati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE OGLINDI mă ~esc intranz. 1) A-și proiecta imaginea într-o oglindă sau pe o suprafață lucioasă (ca o oglindă). 2) (despre persoane) A se privi în oglindă. 3) (despre stări, acțiuni etc.) A-și găsi expresie; a se reflecta; a se răsfrânge. /<sl. oglendati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oglindi vb. (sil. -glin-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oglindesc, imperf. 3 sg. oglindea; conj. prez. 3 sg. și pl. oglindească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OGLINDI vb. 1. a se proiecta, a se răsfrânge, a se reflecta, (astăzi rar) a se prevedea, a se străvedea, (înv.) a se mira, (fig.) a se scălda. (Imaginea i se ~ pe luciul apei.) 2. v. reflecta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OGLINDI vb. v. analiza, cerceta, examina, măsura, observa, scruta, studia, urmări.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
oglindi, oglindescverb
- 1. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare... în care se oglindește... Cetatea Neamțului. CREANGĂ, A. 117. DLRLC
- Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
- Rîul sclipea lin într-o bulboană, în care dintr-o dată și-a oglindit globul luna în scădere. SADOVEANU, N. P. 25. DLRLC
- Și pentru ce-aș porni cu tine-n vale? Să văd cum oglindești tot alte flori Plecate peste zîmbetele tale? CERNA, P. 95. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A se privi în oglindă; a se admira (privindu-se în oglindă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fața palidă-și spăla, Păr de aur pieptăna, Și frumos se oglindea. ALECSANDRI, P. I 105. DLRLC
-
- 1.2. (Despre stări, fenomene, acțiuni etc.) A apărea ca un reflex al anumitor împrejurări; a se răsfrânge. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: răsfrânge
- În folclor se oglindește felul de viață și munca omului, cîteodată din cele mai vechi începuturi. BENIUC, P. 9. DLRLC
- Încă de la începutul veacului al XIX-lea, atitudinea critică față de realitatea rusă se oglindește în operele scriitorilor. SADOVEANU, E. 209. DLRLC
-
- 1.3. Prezenta, reprezenta, înfățișa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prezenta reprezenta înfățișa
- Arta oglindește într-un fel ori în altul viața unei epoci. GHEREA, ST. CR. II 118. DLRLC
- [Eminescu] oglindește atît de bine viața proletară, încît poezia lui pare scrisă de un copil de geniu al acestei clase. IONESCU-RION, C. 88. DLRLC
-
-
etimologie:
- oglendati DEX '98 DEX '09