24 de definiții pentru ogradă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OGRADĂ, ogrăzi, s. f. (Reg.) 1. Curte, bătătură. 2. Grădină cu pomi fructiferi; livadă. 3. Gospodărie (alcătuită din casă și acareturi) a unui boier; curte boierească. ♦ Totalitatea persoanelor care se află în serviciul unei curți boierești. – Din sl. ograda.

ogra sf [At: PSALT. HUR. 6v/25 / V: (reg) ~rea / Pl: ~răzi și (rar) ~de / E: slv ограда] 1 (Îrg) Gard. 2 (Reg) Loc în care se adăpostesc unele animale sălbatice Vz bârlog, vizuină. 3 (Reg) Staul. 4 (Pop) Curte. 5 (Înv) Gospodărie boierească, alcătuită din casă și acareturi. 6 (Înv) Totalitate a persoanelor care se află în serviciul unei curți boierești. 7 (Reg) Grădină. 8 (Reg) Livadă. 9 (Reg; îs) ~ de vie Vie de 20-30 de pogoane. 10 (Reg) Loc cultivat Si: țarină. 11 (Reg) Semănătură. 12 (Reg) Loc în care se depozitează fânul. 13 (Reg) Loc pe care se treieră grâul. 14 (Reg) Vatră a satului.

OGRADĂ, ogrăzi, s. f. 1. Curte, bătătură. 2. (Reg.) Grădină cu pomi fructiferi; livadă. 3. Gospodărie (alcătuită din casă și acareturi) a unui boier; curte boierească. ♦ Totalitatea persoanelor care se află în serviciul unei curți boierești. – Din sl. ograda.

OGRADĂ, ogrăzi, s. f. 1. Curte, bătătură. Toată lumea strălucește ca o ogradă de fazani, păuni și alte păsări brodate și decorative. ARGHEZI, P. T. 26. Măi băiete, stai în ogradă și nu te mai juca în uliță. REBREANU, R. II 30. Cucuta crește prin ogradă. GOGA, P. 19. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. EMINESCU, N. 51. 2. (Regional) Grădină cu arbori fructiferi. Ogrăzile de pruni și mere se îndoiau sub greutatea pometului. DELAVRANCEA, la CADE. 3. (Învechit) Îngrăditură, gard. Boul... a dat cu cornul cel stîng și le-a sfarmat zmeilor ogrăzile, zidurile și curțile. SBIERA, P. 189.

OGRADĂ ogrăzi f. 1) Loc îngrădit în jurul unei case; curte. 2) înv. Îngrăditură făcută din lemn, piatră etc. în jurul unui teren; gard. /<sl. ograda

OGRADĂ s.f. 1. (Mold., Ban.) Îngrăditură, gard. A: În curțile lor vei vedea... ferestrile sparte, ogrădzile stricate. N. COSTIN. C: Ogradĕ. Seplum. AC, 357. 2. (ȚR) Staul, țarc. Si vă veți zidi voao . . . ogrăzi dobitoacelor voastre.. BIBLIA (1688). Etimologie: sl. ograda. Cf. stobor; perdea.

ogradă f. 1. îngrădire, coprins: ogradă încinsă cu ziduri OD.; 2. Mold. Tr. curte: toate păsările din ograda boierească CR. [Slav. OGRADA].

ográdă f., pl. ăzĭ (vsl. o-grada, o-gradŭ, îngrăditură, o-graditi, a îngrădi; bg. sîrb. ograda; ung. garád, V. gard). Curte, îngrăditură (Mold.): o casă în fundu ogrăziĭ. Arman, îngrăditura unde treĭeră mașina. Munt. Livadă: ogradă de prunĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ogra (reg.) (desp. o-gra-) s. f., g.-d. art. ogrăzii; pl. ogrăzi

ogra (reg.) (o-gra-) s. f., g.-d. art. ogrăzii; pl. ogrăzi

ogra s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. ogrăzii; pl. ogrăzi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OGRA s. v. gard, grădină, împrejmuire, îngrăditură, livadă, ocol, pomet, staul, țarc, ulucă.

OGRA s. curte, (pop.) bătătură, (reg.) arman, batiște, ocol, (prin Ban. și Transilv.) arie, (Ban. și prin Transilv.) avlie, (Transilv.) odor, (prin Ban.) voreț. (~ unei case.)

ogra s. v. GARD. GRĂDINĂ. ÎMPREJMUIRE. ÎNGRĂDITURĂ. LIVADĂ. OCOL. POMET. STAUL. ȚARC. ULUCĂ.

CASA CU OGRADA s. v. coroana boreală.

casa cu ograda s. v. COROANA BOREALĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ogradă (ogrăzi), s. f. – Curte, împrejmuire. Sl. (bg.) ograda (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Conev 79), cf. gard.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ogradă, ogrăzi, s.f. – (reg.) Grădina și livada din spatele casei: „Ardă-ți casa și șura / Să rămâi cu ograda” (Memoria, 2001: 12). – Din vsl. ograda „îngrăditură” < ograditi „a îngrădi” (Scriban, Șăineanu; Miklosich, Conev, cf. DER; DEX, MDA).

ogradă, ogrăzi, s.f. – Grădina și livada din spatele casei: „Ardă-ți casa și șura / Să rămâi cu ograda” (Memoria 2001: 12). – Din sl. ograda.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ogradă, ogrăzi s. f. (iron.) balcon al unui apartament de bloc.

a arunca pisica (moartă) în ograda altcuiva expr. a da vina pe altcineva; a pasa răspunderea altcuiva

Intrare: ogradă
  • silabație: o-gra-dă info
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogra
  • ograda
plural
  • ogrăzi
  • ogrăzile
genitiv-dativ singular
  • ogrăzi
  • ogrăzii
plural
  • ogrăzi
  • ogrăzilor
vocativ singular
plural
ogreadă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ogra, ogrăzisubstantiv feminin

regional
  • 1. Bătătură, curte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată lumea strălucește ca o ogradă de fazani, păuni și alte păsări brodate și decorative. ARGHEZI, P. T. 26. DLRLC
    • format_quote Măi băiete, stai în ogradă și nu te mai juca în uliță. REBREANU, R. II 30. DLRLC
    • format_quote Cucuta crește prin ogradă. GOGA, P. 19. DLRLC
    • format_quote El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. EMINESCU, N. 51. DLRLC
  • 2. Grădină cu pomi fructiferi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: livadă
    • format_quote Ogrăzile de pruni și mere se îndoiau sub greutatea pometului. DELAVRANCEA, la CADE. DLRLC
  • 3. Gospodărie (alcătuită din casă și acareturi) a unui boier; curte boierească. DEX '09 DEX '98
    • 3.1. Totalitatea persoanelor care se află în serviciul unei curți boierești. DEX '09 DEX '98
  • 4. învechit Gard, îngrăditură. DLRLC
    • format_quote Boul... a dat cu cornul cel stîng și le-a sfarmat zmeilor ogrăzile, zidurile și curțile. SBIERA, P. 189. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.