5 definiții pentru onorare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
onorare sf [At: POLIZU / Pl: ~rări / E: onora] 1 (Rar) Fălire. 2 Cinstire. 3 Achitare la timp a unei datorii.
ONORARE s.f. (Rar) Faptul de a onora. [< onora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ONORARE s. v. achitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ONORARE s. achitare, lichidare, plată, plătire, (înv.) răspundere. (~ unei datorii bănești.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Onorare ≠ dezonorare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: onorare
onorare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
onorare, onorărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a onora. DNsinonime: achitare antonime: dezonorare
etimologie:
- onora DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.