oriunde c, av [At: PRAV. 169 / V: (îvp) oru~, (reg) oriin~, ~ne / E: ori + unde] 1-2 (Introduce o propoziție subordonată care exprimă situarea regentei) În orice loc Si: pretutindeni, orișiunde. 3-4 (Introduce o propoziție subordonată care arată situarea regentei) Indiferent în ce loc Si: orișiunde.

ORIUNDE adv. În orice loc, pretutindeni. Fața ta iubită mi s-arătă oriunde. ALECSANDRI, P. A. 65. ◊ (Cu valoare de conjuncție; introduce o propoziție circumstanțială de loc) Nu-i mai întîlnea, oriunde i-ar fi căutat. CARAGIALE, O. III 61. Oriunde mergea, avea obicei să-și lege vaca dinapoia căruței. CREANGĂ, P. 115. Oriunde este plîns de despărțire, Cu-a sale aripi nădejdea aburește răcorire. CONACHI, P. 287.

ORIUNDE adv. Indiferent unde; în orice loc. [Sil. ori-un-] /ori + unde

oriiunde av vz oriunde

oriune av vz oriunde

orunde av vz oriunde

órĭ-únde adv. indefinit (orĭ și unde. P. accent, vezĭ la orĭ-care). Nu importă unde, unde ar fi. – Și orĭ-și-unde.

oriunde (desp. ori-) adv.

oriunde (ori-) adv.

oriunde adv. (sil. ori-)

oriunde

oriunde.

ORIUNDE adv. 1. oriîncotro, orișiunde, pretutindeni, (rar) fieunde, (înv.) oareunde, tutindeni. (~ te voi urma.) 2. încotro, oriîncotro, orișiunde. (Du-te ~ vezi cu ochii.)

ORIUNDE adv. 1. oriîncotro, orișiunde, pretutindeni, (rar) fieunde, (înv.) oareunde, tutindeni. (~ te voi urma.) 2. încotro, orișiunde. (Du-te ~ vezi cu ochii.)

Lucri bonus est odor ex re qualibet (lat. „E plăcut mirosul cîștigului, de oriunde ar veni”) – citat din Iuvenal. Vezi expresia: Banul n-are miros. LIT.