12 definiții pentru otaj
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OTAJ, otaje, s. n. (Înv.) Ostatic, chezaș. [Var.: otagiu s. n.] – Din fr. otage.
OTAJ, otaje, s. n. (Înv.) Ostatic, chezaș. [Var.: otagiu s. n.] – Din fr. otage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
otaj sn [At: MAIOR, T. 272/12 / V: (iuz) ~agiu, ostagiu, ~ag / E: fr otage] (Iuz) 1 Persoană dată ca zălog spre a garanta îndeplinirea unor obligații Si: ostatic, (înv) chezaș. 2 Obiect dat ca zălog spre a garanta îndeplinirea unor obligații Si: amanet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OTAGIU, s. n. v. otaj.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OTAGIU, s. n. v. otaj.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
ostagiu sn vz otaj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
otag sn vz otaj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
otagiu sn vz otaj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OTAGIU, otagii, s. n. (învechit) Ostatic; zălog, amanet. Furia lui provenea din cauză că fugise tînărul Marco Bozzari, pe care-l avea otagiu de la tată-său. GHICA, S. 158.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
otaj (înv.) s. n., pl. otaje
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
otaj (înv.) s. n., pl. otaje
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
otaj s. n., pl. otaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OTAJ s. v. amanet, gaj, garanție, ostatic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
otaj s. v. AMANET. GAJ. GARANȚIE. OSTATIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
otaj, otajesubstantiv neutru
- 1. Amanet, chezaș, gaj, garanție, ostatic, zălog. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Furia lui provenea din cauză că fugise tînărul Marco Bozzari, pe care-l avea otagiu de la tată-său. GHICA, S. 158. DLRLC
-
etimologie:
- otage DEX '98 DEX '09