19 definiții pentru parc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARC, parcuri, s. n. 1. Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement. ◊ Parc național = suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările (silvică, minieră, vânătorească etc.) sunt interzise, pentru a se păstra neschimbat mediul natural. Parc sportiv = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri și amenajări, situat într-un parc (1). ♦ Teren împrejmuit, unde vânatul este crescut și îngrijit pentru vânătoare. ♦ Parc (1) situat în jurul unei clădiri și depinzând de aceasta. ♦ Teren parcelat cu locuința și cu numeroase spații verzi. 2. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; p. ext. vehiculele și materialele aflate în acest loc. ♦ Totalitatea vehiculelor unei întreprinderi, ale unei instituții etc. ♦ Totalitatea instalațiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. – Din fr. parc.

PARC, parcuri, s. n. 1. Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement. ◊ Parc național = suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările (silvică, minieră, vânătorească etc.) sunt interzise, pentru a se păstra neschimbat mediul natural. Parc sportiv = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri și amenajări, situat într-un parc (1). ♦ Teren împrejmuit, unde vânatul este crescut și îngrijit pentru vânătoare. ♦ Parc (1) situat în jurul unei clădiri și depinzând de aceasta. ♦ Teren parcelat cu locuința și cu numeroase spații verzi. 2. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; p. ext. vehiculele și materialele aflate în acest loc. ♦ Totalitatea vehiculelor unei întreprinderi, ale unei instituții etc. ♦ Totalitatea instalațiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. – Din fr. parc.

parc sn [At: CR (1830), 2411/24 / Pl: -uri / E: fr parc] 1 Suprafață de teren întinsă, cu plantații, cu alei și bănci, adesea cu lacuri sau bazine, cu diferite construcții adecvate, amenajată ca loc public de odihnă și agrement. 2 (Îs) ~ național Suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările de orice fel, silvică, minieră, vânătorească, agricolă etc., sunt oprite, pentru a se păstra neschimbată natura, care conține exemplare rare. 3 (Șîs ~ de vânătoare) Teren împrejmuit unde vânatul este crescut și îngrijit pentru reproducție și vânătoare Vz rezervație. 4 Grădină mare în jurul unei clădiri, cu alei, copaci, adesea cu bazine, chioșcuri etc. 5 Suprafață de teren parcelată pentru locuințe, având numeroase spații verzi. 6 (Rar; euf) Cimitir. 7 (Reg) Țarc al oilor. 8-10 Loc neacoperit și neîngrădit (de staționare mai îndelungată a vehiculelor și) (a animalelor de tracțiune sau) de depozitare a materialelor. 11-13 (Pex) (Vehicule) (cu animale de tracțiune și) materiale aflate într-un parc (8-10). 14 (Udp „de”, rar „din”) Totalitate a vehiculelor, a mașinilor, a aparatelor etc. unei întreprinderi, ale unei instituții, ale unei armate etc. 15 (Udp „de”) Totalitate a instalațiilor mecanice de pe un teren de unde se extrage minereu sau unde sunt amenajate sonde. 16 (Îs) ~ electric Rețea centrală de distribuire a curentului electric.

PARC, parcuri, s. n. 1. Suprafață de teren relativ întinsă, cu plantații, alei, lacuri sau bazine, folosită ca loc pentru odihnă și distracții, uneori și pentru manifestări culturale. Parc de cultură și odihnă,Mă uit pe fereastră spre parc. Arborii sînt tare bătrîni, încovoiați de vînturi și de vreme. STANCU, U.R.S.S. 40. Ieri am găsit pe banca solitară din parc un biet mănunchi de flori trecute. IOSIF, P. 36. Parc național = suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care e oprită exploatarea silvică, minieră, vînătorească, agricolă etc. în scopul de a fi păstrată natura (teren, faună, floră) neschimbată. Parc de vînătoare = teren împrejmuit în care vînatul e crescut și îngrijit pentru vînătoare. Animalele sălbatice... care se află pe teritoriul Republicii Populare Romîne, în libertate sau în parcuri de vînătoare... sînt proprietatea statului, ca bunuri ale întregului popor. B. O. 1953, 35. ♦ Grădină mare cu alei și copaci în jurul unei case. Copacii din parcul conacului închideau ca un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. REBREANU, R. II 105. ♦ Suprafață de teren parcelată pentru locuințe, cu spații verzi foarte numeroase. 2. Loc de staționare mai îndelungată și de garare a vehiculelor și animalelor sau de depozitare a materialelor; vehiculele garate în acest loc. în fața șoproanelor mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. REBREANU, P. S. 255. Parcul, compus din căruțe și cămile, forma dosul. HASDEU, I. V. 86. ♦ Totalitatea vehiculelor, mașinilor, aparatelor etc. ale unei întreprinderi, ale unei instituții etc.

PARC s.n. 1. Grădină publică mare, amenajată special cu arbori, cu peluze etc. ♦ Grădină mare plantată cu arbori în jurul unei locuințe. 2. Suprafață de teren închisă (plantată cu arbori) unde se îngrijește și se crește vînatul. 3. Loc unde se garează vehiculele; loc unde se depozitează materialele unei instituții. ♦ Totalitatea vehiculelor unei instituții, ale unei unități. 4. Parc electric = rețea centrală de distribuire a curentului electric. [Cf. fr. parc, it. parco, germ. Park < lat. t. parcus].

PARC s. n. 1. grădină publică mare, amenajată cu arbori, peluze etc. ◊ grădină mare plantată cu arbori în jurul unei locuințe. 2. suprafață de teren închisă unde se îngrijește și se crește vânatul. 3. loc de staționare a autovehiculelor sau de depozitare a utilajelor și materialelor unei instituții, unei unități. ◊ totalitatea autovehiculelor unei întreprinderi, instituții etc.. 4. ~ electric = rețea centrală de distribuire a curentului electric. (< fr. parc)

PARC ~uri n. 1) Teren cu vegetație naturală sau plantată, cu alei, adesea cu lacuri sau bazine, care servește drept loc de plimbare și odihnă. ◊ ~ național suprafață de teren, unde flora și fauna sunt supuse protejării. ~ sportiv complex sportiv amenajat în mijlocul unor spații verzi. 2) Spațiu împrejmuit în care sunt crescute și îngrijite animale pentru vânat. 3) Loc pentru staționarea și repararea vehiculelor. 4) Totalitate a vehiculelor de care dispune o instituție sau o întreprindere. /<fr. parc

parc n. grădină mare cu pajiști, alee, boschete.

*parc n., pl. urĭ (fr. parc, cuvînt de origine nesigură și care, supt o formă cam asemenea, există în toate limbele romane. Provențalu pargue și parc arată că forma primitivă trebuĭe să fi fost parico saŭ parrico [cp. de alt-fel germ. pferch cu vgerm. pfartih, anglo-sax. pearroc ș. a.] contras în parco. Cu lat. parcus, „econom, cruțător”, n’are legătură. Mlat. parricus orĭ parcus apare în Legea ripuarică [sec. VIII]. V. parcan, parchet). Teren îngrădit, mare grădină orĭ pădurice rezervată vînatuluĭ saŭ plimbăriĭ și alipită uneĭ locuințe boĭereștĭ. Grădină publică într’un oraș. Ocol de vite. Îngrăditură făcută în apă p. pește saŭ p. stridiĭ. Arm. Parte din tabără rezervată tunurilor, munițiunilor, proviziunilor: parcu de artilerie. Pin ext. Materialu conținut într’un parc.

expo-parc s. n.„Din această primăvară, cartierul București din Pitești va îmbrăca o haină florală deosebită. Colectivul administrației serelor, pepinierelor și parcurilor pregătește aici un original «Expo-parc» pe o suprafață de 15.000 mp.” R.l. 8 IV 71 p. 2 (din expo[ziție în] parc)

parc-(auto-)școa s. n. (circ.) Spațiu amenajat pentru a învăța regulile de circulație ◊ „Fundeniul nu va mai fi un parc obișnuit, ci un «parc auto-școală» pentru elevi [...] În foarte scurt timp (2-3 săptămâni) copiii vor putea veni să învețe să conducă, să învețe regulile de circulație.” I.B. 29 X 73 p. 3. ◊ „Ieri, în cartierul Colentina-Fundeni, a fost inaugurat primul parc-școală de circulație pentru elevii din Capitală.” Sc. 29 IV 74 p. 2; v. și I.B. 16 V 72 p. 1; v. și cartodrom (din parc [+ auto] + școală; cf. fr. parc-autos; DMN 1961)

pădure-parc s. f. Pădure amenajată ca un parc ◊ „În orașul Iași, pe o suprafață de 20 hectare teren degradat s-a amenajat o pădure-parc. Sc. 16 VII 61 p. 2. ◊ „În pădurea-parc «Lunca Jiului» din municipiul Craiova au înflorit câteva pâlcuri de porumbari.” R.l. 15 XI 76 p. 5 (din pădure + parc)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARC s. 1. grădină. (~ public.) 2. parc zoologic v. grădină zoologică.

PARC s. 1. grădină. (~ public.) 2. parc zoologic = grădină zoologică, (livr.) zoo, zooparc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

parc (parcuri), s. n. – Grădină de agrement, rezervație, loc de staționare a vehiculelor. Fr. parc.Der. parca, vb. (a închide animalele sau oamenii într-un țarc mare; a așeza autovehiculele într-un loc), din fr. parquer; parchet, s. n. (pardoseală de lemn în forme geometrice; instituție judiciară; curătură), din fr. parquet, popular în Olt. și Munt.; cu ultimul sens, datorită folosirii lui în silvicultură.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PARC DE AVIOANE totalitatea avioanelor aflate în dotarea unei unități militare de aviație sau a unei instituții cu profil aviatic.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PARC (< fr.) s. n. 1. Grădină publică mare sau grădină plantată cu arbori, flori etc. în jurul unei proprietăți mari, amenajată cu alei, peluze etc. Vegetația poate fi combinată cu oglinzi de apă, cu forme de relief (terase, cascade, peșteri etc.), cu statui, chioșcuri, pavilioane. Vegetația este lăsată să se dezvolte liber sau este aranjată după reguli precise de armonizare a speciilor, dimensiunilor, formei, cromaticii etc. ori în funcție de traseele (aleile) de parcurs. ◊ P. dendrologic (arboretum) = p. care cuprinde o mare varietate de specii autohtone și exotice de arbori și arbuști, prezentând o deosebită valoare științifică și educațională. Printre cele mai valoroase p.d. din România se numără cele de la Simeria (jud. Hunedoara), Mihăești (jud. Argeș), Văleni (jud. Neamț), Dofteana și Hemeiuș (jud. Bacău). ◊ P. industrial = areal bine delimitat (având de regulă cel puțin 10 ha), administrat de o societate comercială care deține infrastructura necesară, dotări tehnice și sisteme de conectare la utilitățile din exteriorul parcului și în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică prin care este valorificat potențialul uman și material din zonă. Constituirea și funcționarea p. i. se bazează pe colaborarea dintre autoritățile administrației publice, agenți economici, unitățile de învățământ superior, de cercetare-dezvoltare și alți parteneri. Activitatea economică se realizează pe bază de contracte comerciale între societățile care administrează p. i. și diverși agenți economici interesați să utilizeze dotările de care dispune p. i.P. național = arie naturală protejată, de mare întindere, care conservă ecosisteme reprezentative, foarte puțin modificate de om, cu valoare științifică și peisagistică deosebită, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice, cu respectarea unor reguli stricte de ocrotire. Sunt excluse orice forme de exploatare a resurselor naturale și de utilizare a terenurilor care pot duce la modificarea mediului; este interzisă construcția de locuințe, iar dotările turistice sunt cantonate în zona limitrofă (zona preparc). Pentru conservarea elementelor de mare interes științific sau foarte vulnerabile în cadrul parcului se delimitează rezervații științifice integrale (cu regim strict de ocrotire), în care accesul publicului nu este permis. Primul p. n. din lume a fost instituit în 1872 în S.U.A. (p. n. Yellowstone). În România, primul p. n. a fost înființat în 1935, în masivul Retezat. Recent au mai fost declarate o serie de p. n., limitele teritoriale și modul lor de administrare fiind stabilite prin H.G. 230/2003, urmând ca suprafața exactă și zonarea interioară a lor să fie precizată ulterior. Aceste p. n. sunt: Domogled-Valea Cernei (care cuprinde aproape în întregime bazinul Cernei și partea superioară a bazinului Motrului, inclusiv Piatra Cloșanilor); Cheile Nerei-Beușnița (care cuprinde partea de S a m-ților Aninei și capătul nordic al m-ților Locvei); m-ții Rodnei; Cheile Bicazului-Hășmaș (care se întinde din bazinul Bicazului până în valea Oltului, la Bălan); Ceahlău; Călimani; Cozia (care cuprinde cea mai mare parte a masivului Cozia, un sector al defileului Oltului și părțile estice ale m-ților Căpățânii și Lotrului); Piatra-Craiului; Semenic-Cheile Carașului (în m-ții Semenic și n M-ților Aninei); m-ții Măcinului (inclusiv rezervația Valea Fagilor-Luncavița). P. n. Retezat și p. n. Rodnei au fost desemnate ca și rezervații ale biosferei (alături de Rezervația biosferei Delta Dunării). ◊ P. natural = arie naturală protejată, care conservă ecosisteme reprezentative, dar în oarecare măsură modificate de om, și care oferă posibilități de recreere, turism, activități științifice și educaționale. În general, p. n., sunt arii în care interacțiunea omului cu natura a creat ansambluri peisagistice originale, cu o biodiversitate ridicată și în care se mai păstrează numeroase elemente de interes științific. În cadrul lor există așezări omenești (în general de mici dimensiuni); sunt admise și chiar încurajate activitățile antropice tradiționale, dar sunt oprite implantările industriale și modificările radicale ale folosinței terenurilor. În această categorie sunt incluse unele arii de mare interes, dar care nu pot obține statutul de p. național (conform normelor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii) datorită ponderii prea mari a terenurilor modificate antropic (p. n. Bucegi, Balta Mică a Brăilei desemnat și ca zonă umedă de importanță internațională în cadrul convenției Ramsar; p. n. Porțile de Fier, p. n. al m-ților Apuseni, p. n. Grădiștea Muncelului-Cioclovina, p. n. Vânători-Neamț). Corespunde categoriei UICN „arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”. V. rezervație.P. de vânătoare = teren împrejmuit unde este crescut vânatul. 2. Suprafață de teren parcelată pentru locuințe, cu numeroase spații verzi. 3. P. sportiv = complex cu mai multe terenuri sportive sau săli, care au împrejurul lor spații verzi pentru odihnă și recreere. 4. Loc de staționare a vehiculelor sau de depozitare a utilajului unei instituții. ♦ P. de vehicule = totalitatea vehiculelor unei întreprinderi (de transport). 5. Totalitatea instalațiilor de pe un teren unde se fac extracții de minereuri sau de țiței.

Intrare: parc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parc
  • parcul
  • parcu‑
plural
  • parcuri
  • parcurile
genitiv-dativ singular
  • parc
  • parcului
plural
  • parcuri
  • parcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parc, parcurisubstantiv neutru

  • 1. Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: grădină
    • format_quote Parc de cultură și odihnă. DLRLC
    • format_quote Mă uit pe fereastră spre parc. Arborii sînt tare bătrîni, încovoiați de vînturi și de vreme. STANCU, U.R.S.S. 40. DLRLC
    • format_quote Ieri am găsit pe banca solitară din parc un biet mănunchi de flori trecute. IOSIF, P. 36. DLRLC
    • 1.1. Parc național = suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările (silvică, minieră, vânătorească etc.) sunt interzise, pentru a se păstra neschimbat mediul natural. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Parc sportiv = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri și amenajări, situat într-un parc. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Parc de vânătoare = teren împrejmuit, unde vânatul este crescut și îngrijit pentru vânătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Animalele sălbatice... care se află pe teritoriul Republicii Populare Romîne, în libertate sau în parcuri de vînătoare... sînt proprietatea statului, ca bunuri ale întregului popor. B. O. 1953, 35. DLRLC
    • 1.4. Parc situat în jurul unei clădiri și depinzând de aceasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Copacii din parcul conacului închideau ca un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. REBREANU, R. II 105. DLRLC
    • 1.5. Teren parcelat cu locuințe și cu numeroase spații verzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. prin extensiune Vehiculele și materialele aflate în acest loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În fața șoproanelor mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. REBREANU, P. S. 255. DLRLC
      • format_quote Parcul, compus din căruțe și cămile, forma dosul. HASDEU, I. V. 86. DLRLC
    • 2.2. Totalitatea vehiculelor unei întreprinderi, ale unei instituții etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.3. Totalitatea instalațiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. DEX '09 DEX '98
    • 2.4. Parc electric = rețea centrală de distribuire a curentului electric. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.