pasaj sn [At: FL (1838), 104/2 / V: ~agiu / Pl: ~e, (rar) ~ii / E: fr pasage, it passaggio, ger Passage] 1 Fragment dintr-un text scris, dintr-o lucrare literară sau muzicală, citat sau reprodus de cineva. 2 Figură muzicală relizată, în urma dezvoltării unui motiv, dintr-un șir de note scurte, egale, cântate repede și care face trecerea între diferite teme ale unei piese muzicale. 3 (Înv) Deplasare în spațiu. 4 (Înv) Trecere. 5 (Înv) Succedare. 6 (Ccr; rar) Loc de trecere Si: drum. 7 Spațiu amenajat între două rânduri de clădiri sau în interiorul unei clădiri, așezat de obicei la nivelul străzii, care servește pentru trecerea pietonilor sau, rar, a vehiculelor dintr-o stradă în alta, de la un corp la altul etc. 8 Porțiune de stradă cu marcaje speciale, folosită ca loc de traversare pentru pietoni. 9-10 (Îs) ~ de nivel (sau ~ denivelat) Încrucișare între o cale ferată și o cale de circulație rutieră, amenajată, după importanța căilor, (la același nivel sau) la nivele diferite. 11 Încrucișare la nivele diferite între două sau mai multe căi de circulație rutieră. 12 (Blg) Migrație periodică a păsărilor de la locurile de cuibărit la cele de iernare și înapoi. 13 (Blg) Deplasare a păsărilor sau a unor animale sălbatice, la anumite ore ale zilei, de la locul de odihnă la cel de hrană și înapoi. 14 (Blg; pex) Loc de trecere străbătut în cursul migrațiilor. 15 (Blg; îla) De ~ Care este în trecere prin țara noastră, în perioada migrațiilor. 16 (Blg) Stol aflat în deplasare, în migrație. 17 (Teh; șîs ~ de laminare) Trecere consecutivă a metalelor, a fibrelor textile etc. printre doi sau mai mulți cilindri metalici, care sunt așezați în laminor la distanță reglabilă și se rotesc în sens invers. 18 (Pex) Loc de trecere a acestor metale, fibre textile etc., de dimensiuni diferite, după distanța la care sunt fixați cilindrii.

PASAJ, pasaje, s. n. 1. (Mai ales în orașele mari) Spațiu între două rînduri de clădiri, sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii, care servește pentru trecerea pietonilor dintr-o stradă în alta. Pe împrejurul bisericii se încovoaie un pasaj strîmt, închis, întunecos, veșnic umed și glodos. ALECSANDRI, S. 16. 2. (În expr.) Pasaj de nivel v. nivel¹ (1). 3. Fragment dintr-un text scris. Uite ce zice aici! Și-i citi încă o dată pasajul. DUMITRIU, N. 47. Nu punem oare ceva din noi în tot ce admirăm? De unde ar veni altfel acea fericire pe care o simțim de cîte ori facem pe cineva să admire cu noi un chip, un tablou, un pasaj frumos într-o carte. VLAHUȚĂ, O. A. III 87. Nu ezităm de-a cita cîteva pasaje dintr-o epistolă a lui Theophile Gautier. EMINESCU, N. 84. ♦ Succesiune melodică (într-o bucată muzicală) constînd dintr-un șir de note scurte, egale, cîntate repede. 4. Trecere obișnuită a păsărilor în anumite epoci, dintr-o regiune în alta sau, în anumite ore ale zilei, de la locul de odihnă la cel de hrană. Pasajul de dimineață se face c-o grabă ș-o hărnicie nespusă, spre desimi tăinuite, ca și cum toată lumea ar fi în întîrziere. SADOVEANU, O. A. II 151. În timpul pasajului aci își fac popasul cîrduri de păsărele care se adună înainte de a-și lua drumul în zbor peste apa Mării Negre. BART, E. 167. – Variantă: pasagiu, pasagii (SADOVEANU, E. 159), s. n.

PASAJ s.n. 1. (Rar) Trecere. ♦ Spațiu (acoperit care traversează o clădire sau un grup de clădiri) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o stradă în alta. ♦ Încrucișarea unui drum cu o cale ferată, a două drumuri sau a două căi ferate. ♦ Trecerea fără oprire a unui tren printr-o stație de cale ferată. ♦ (Geogr.) Trecătoare, pas. 2. Fragment (mai lung) citat, indicat undeva dintr-o scriere. ♦ Frază melodică a unei compoziții. 3. Migrațiunea periodică a păsărilor. [Pl. -je, var. pasagiu s.n. / < fr. passage, it. passaggio].

PASAJ s. n. 1. spațiu (acoperit) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o stradă în alta. 2. încrucișare a unui drum cu o cale ferată, a două drumuri sau a două căi ferate. ◊ trecere fără oprire a unui tren printr-o stație de cale ferată. 3. (geogr.) trecătoare, pas³ (1). 4. fragment (mai lung) citat dintr-o altă lucrare. ◊ frază melodică a unei compoziții. 5. migrațiune periodică a păsărilor. 6. (echit.) alură a calului constând într-un trap scurt, mai cadențat și mai elevat. ◊ spațiu al manejului în care se execută acest mers. (< fr. passage, it. passaggio, germ. Passage)

PASAJ¹ ~e n. 1) Stradă mică care unește două artere de circulație, aflată între două rânduri de clădiri și folosită de pietoni ca loc de trecere dintr-o stradă în alta. 2) Loc special de traversare a unei străzi prevăzut cu indicații sau marcaje speciale. 3) Încrucișare la diferite niveluri a două (sau mai multe) căi de comunicație. /<fr. passage

PASAJ² ~e n. Deplasare periodică în masă a păsărilor călătoare dintr-o regiune în alta. /<fr. passage

PASAJ³ ~e n. Fragment dintr-o operă. /<fr. passage

pasaj n. 1. în orașele mari, galerie acoperită și ocolită cu magazine, rezervată numai pedeștrilor: Pasajul român; 2. loc într’un autor, într’o operă ce se citează: a copia un pasaj din Bălcescu (= fr. passage).

pasagiu sn vz pasaj

PASAGIU s.n. v. pasaj.

*paságiŭ și (ob.) pasáj n., pl. e (it. passaggio și fr. passage, trecere. V. pas 4). Stradelă acoperită orĭ nu și rezervată numaĭ pedeștrilor (curat rom. trecătoare). Un loc oare-care dintr’o carte: un pasagiŭ din Evanghelie.

pasaj s. n., pl. pasaje

pasaj s. n., pl. pasaje

pasaj s. n., pl. pasaje

pasaj, pl. pasaje

pasaj (dintr’un autor; Pasajul Român), -je.

PASAJ s. 1. trecere. (Un ~ pentru călători.) 2. v. parte. 3. extras, fragment, (înv.) pont. (Un ~ dintr-o scriere.) 4. v. trecere.

PASAJ s. 1. trecere. (Un ~ pentru călători.) 2. parte. (Un ~ grav al unei simfonii.) 3. extras, fragment, (înv.) pont. (Un ~ dintr-o poezie.)

note de pasaj, note melodice* care nu intră în structura unui acord* și care se desfășoară în succesiunea treptată între sunetele ce aparțin a două acorduri diferite. Pot fi n. ascendente și n. descendente, în succesiunea diatonică* sau cromatică*, aflându-se, în general, pe timpi (1, 2) metri slabi sau semitari. Uneori alterarea* lor schimbă relația tonală, producând modulația (II).

PASAJUL DE NORD-EST v. Marele Drum Maritim de Nord.

PASAJUL DE NORD-VEST, ansamblu de strâmtori și canale în Arh. Arctic Canadian, care permite legătura între Oc. Atlantic și Oc. Pacific, prin intermediul Oc. Arctic. A fost descoperit de R.J. McLure (1850-1854), conducând o expediție de căutare a lui J. Franklin. Primul care a navigat prin P. de NV a fost Roald Amundsen (1903-1906).